Da.adica am avut noroc de doi parinti care se iubesc.Ma refer ca uneori seara ii aud cum rad amandoi si ma duc la el in camera(curioasa) si'i vad ca se tin de mana si se joaca. De exemplu de Dragobete tata a fost la servici si seara a gasit deschis doar la marchet si a cumparat mai multe, printre care si un funs de lemn. Dupa o saptamana am vazut pe fund"Cu mult drag de Dragobete! Esti o persoana minunata si deosebita.Al tau sot Costel" mi se pare minunat ca inca isi mai fac declaratii.
Mi'ar placea sa am un sot ca tata.
Bafta.
Da, pentru ca au rezistat imptreuna atatia ani de zile fara sa renunte la orice hop al vietii.In ziua de azi putini mai fac asta...
Da. Ai mei luna viitoare fac 20 de ani de castorie(25 de ani cand se cunosc). Se iubesc mult, se respecta, si chiar daca au mai fost certuri, conflicte, ca in orice casnicie au stiut sa le rezolve cu calm, fara sa se jigneasca unul pe celalalt. Tata e un om foarte calm, rabdator, mama e mai agitata, mai dura, dar se completeaza unul pe altul.
DA! Hotarat DA! Ai mei au trecut prin momente dificile pe parcursul vietii lor impreuna si pentru aia nu au divortat. Puteau sa o faca si unul si altul dar au comunicat fara sa se certe(ii auzeam dimineata in bucatarie), isi expuneau argumentele pro si contra si in final luau decizia impreuna. Au 40 de ani de casatorie si tata inca ii mai aduce flori mamei...
Frumoasa intrebare.Modele de urmat nu prea mai gasesti azi cu toti se cearta se insulta etc.etc.Eu am fost afectat foarte mult timp de comportamentul parintilor mei dar pentru asta nu pot sa-i judec toata viata, fiecare greseste unul mai mult altul mai putin. Dar ajungem la o anumita virsta cind putem analiza lucrurile iar atunci alegi drumul pe care vei merge.Fiecare parinte doreste binele copilului, eu am ales lucrurile bune ale parintilor iar pe cele rele le-am uitat total.Cind maninci o portocala arunci coaja si maninci miezul. Ex.@luiza, Ea priveste lucrurile bune ale parintilor, cinste ei si cinste lor!
NU! In nici un caz!
pe tatal meu il apreciez foarte mult si il respect dar in legatura cu mama niciodata.
in primul rand ea ne-a dat viata si pentru asta pot doar sa-i multumesc dar in rest nu a facut nimic pentru noi.
a plecat, s-a recasatori iar noua nici pensia alimentara nu vrea sa ne-o plateasca.
in plus este o femeie de moravuri usoare si nu pot sa o numesc mama.
nu cred ca e civilizat ca o mama sa le vorbeasca astfel de cuvinte jigntoare propriilor copii.
sh de ce?
tata e un model bun ea nu.