| ioanamaria5 a întrebat:

Iubitul meu imi spune ca trebuie sa ma mai cresc l, sa ma maturizez pentru a avea o relatie in adevaratul sens al cuvantului. Suntem impreun la de 6 luni, totul parea ca este perfect intre noi, ne intelegem de minune, pana cand am ajuns in punctul in care, teoretic, trebuie sa prezentam aceasta relatie si parintilor. Cand am ajuns aici, atitudinea lui fata de viitorul nostru s.a schimbat drastic. Imi spune ca isi doreste o relatie cu mine, dar nu acum, ci mai incolo, cand, teoretic, ma voi maturiza. Imi zice ca ma comport copilareste si alte lucruri de genul. Sunt sigura ca el s.a descurajat din cauza parintilor nostri, care nu ar fi acceptat in niciun fel aceasta relatie. Ei se cunosc de multa vreme(parintii), la fel si eu cu iubitul meu, dar la un momentat dat, s.a produs o ruptura intre ei, si de atunci pur si simplu nu isi mai vorbesc. As fi inteles treaba cu maturizatul si crescutul daca el ar fi fost cu vreo 20 de ani mai mare decat maine. Dar intre noi nu este decat un an, eu am 25 si el 26. Ce imi recomandati sa fac? Sa insist, sa lupt ca sa ii dovedesc ca impreuna putem trece peste toate, inclusiv peste parerea parintilor? Nu stiu ce sa fac. Dati-mi un sfat. Stiu ca ma iubeste, ca isi doreste aceasta relatie, dar, probabil isi iubeste parintii mai mult. Ce sa fac?

Răspuns Câştigător
| stef87 a răspuns:

Pe bune? 25? Iisuse! Cand am inceput sa citesc, credeam ca esti vreo fetita de 15 ani de care incearca sa profite vreun obsedat ori sa fie vorba de un cuplu de adolescenti care abia intra la liceu (e clasic pentru TPU).
Dar pentru Dumnezeu, e o diferenta de 1 an intre voi, fetele se maturizeaza mult mai repede decat baietii, ce diferenta poate fi intre voi? Cat timp mai are de gand sa astepte? (Acum sa nu ma vezi o persoana care rade de cei care isi incep tarziu relatiile!) S-ar putea sa fie nevoie ca el sa aiba nevoie de maturizare!
In mod normal, intr-un cuplu nu ar trebui sa conteze implicarea parintilor; nu pe ei trebuie sa ii accepti apoi o viata intreaga, e viata voastra! (deci ori el nu are gandirea limpede aici, ori intr-adevar nu e vorba de parinti)
Nu e exclus, intr-adevar sa ai si niste comportamente peste masura, deci ar trebui sa evaluezi bine sau sa-l intrebi direct ce nu-i convine (vei ramane surprinsa cat "prea mult bun simt" au unii considerand unele comportamente exagerate... uneori trebuie "tratati" ...alteori au dreptate!).

| ioanamaria5 explică (pentru stef87):

Faptele mele "imature" sunt faptul ca il tin in brate cand stam in pat sau la TV, ca ma mai prinde uitandu.ma la el cand sta la calculator sau cand face ceva (spune ca ma holbez) sau ca stau "calare" pe dansul sau il tin de mana cand ne uitam la filme. Asta da comportament imatur!

| stef87 a răspuns (pentru ioanamaria5):

Asta e afectivitate, nu imaturitate! Barbatii nu au afectivitatea asa dezvoltata si nu ii condamnati pentru asta! E pur simplu o diferenta de functionare a creierului: femeile au sentimente mult mai intense decat barbatii. Noi incepem sa avem ceva-ceva abia cand ni se naste primul copil si se numenste sentiment patern (dorinta de a proteja pe cat posibil acea fiinta mica de tot). Ce n-as da sa am si eu una ca tine, sa imi acorde atata atentie! E adevarat, uneori puteti deveni sufocante, dar o comunicare desteapta, ar rezolva totu'. Si uneori poate acele semne de afectivitate sunt semne ca nu primiti ceea ce vreti inapoi.

8 răspunsuri:
| mona a răspuns:

Lupta pentru iubirea ta, baiatul te iubeste

| Danysan a răspuns:

Fiecare Baiat tine la Familia lui foarte mult.Si oricat ai crede tu ca tine la tine daca va avea de ales intre tine si Familie nu cred ca ai vrea sa stii care e alegerea..Acum sa revenim la ce ai intrebat tu. Probabil ca asta e doar o fatada pentru a incerca sa iti explice altceva.La 25 de ani esti o fata Matura si pot sa spun ca unele fete isi intemeiaza Familii chiar si mai micute, iar el spune ca esti mica -asta e minciuna pe fata.Lupta in continuare, ba mai mult de atat vb cu el si da-i oarecum peste nas.Eu cred ori ai lui au ceva cu tine si nu vrea sa iti spuna in fata ori e alta problema la tine si nu vrea sa iti spuna in mod direct. Unii Parinti pot sa zica ceva de genu tongueai aia e de tine, ca nu stie sa gasteasca, sau nu stie sa faca aia si tot asa, sau :Ai vazut cum se comporta numai distractie are in cap pai cum sa faci tu treaba cu o fata ca ea.Si daca Parintii iti spun asta sa stii ca tu o sa ii spui Iubitei, dar nu in mod direct pentru ca poate o Iubesti si nu vrei sa o jignesti.Asa ca incerci prin felurile astea :Esti Imatura, sa mai cresti, incearca sa gandesti mai oki.El Te Iubeste si tine la tine dar cineva baga aiureli si uneori rezulta asta.

| unknøwn a răspuns:

Nu înţeleg ce treabă au părinţii la 25 de ani.
"
Tată,ea e Lizuca.
Lizuca,el e tata.
Nu-ţi place, dă-te-n morţii tăi, că nu tu o f&ţi.
Ţi-am adus-o s-o cunoşti şi atât, să-ţi arăt că f&t femei mai tari ca ale tale.
Nu să-ţi dai cu părerea.
Hai noroc!
"
Cam aşa ar trebui să decurgă o prezentare.

Ăsta-i tipul ăla din întrebările precedente?
Dacă da.
Hoho, ce oportunitate bună să-l laşi şi să cauţi altu... eventual cu mai mulţi cm în chiloţi şi cu portofelul mai gros decât al lui.

Răspuns utilizator avertizat
| HaHaGirl a răspuns:

Intr-adevar la 25 de ani ar trebui sa fii aproape matura,sa poti trata o probleme cu multa seriozitate,probabil nu este pregatit pentru acest pas,sa le spuna parintilor de voi,poate nu e sigur de ceva,sau nu vrea exact ceea cce spune,considera ca nu esti destul de matura pentru el,nu este sigur de ceva, trebuie sa vb cu el serios, nu sa-ti faci tu sperante iar el sa stie ca nu vrea ceea ce tu vrei, o relatie serioase, nu trebuie sa crezi intotdeauna in cuvintele oamenilor, aparentele inseala de multe ori. :*