Prima intalnire am avut-o la aproape 18 ani. Suntem impreuna si acum, avem 7 luni frumoase de relatie si asa sper sa fie si de acum inainte, el fiind primul meu prieten. A fost frumos, ne-am intalnit in apropierea casei mele, apoi am fost la pizza si la cinema. M-a adus acasa si in seara aceea mi-a cunoscut tatal. Pana am ajuns la intalnire am avut mari emotii deoarece vorbisem cu el al telefon timp de o saptamana dar de vazut nu il vazusem nici macar in poze. M-am pregatit cu 5 ore inainte de a merge la intalnire. Dar totul a iesit asa cum ma asteptam si m-am simtit foarte bine in compania lui, eu nefiind o fire timida si el nici atat.
Numai bine!
Aveam 14 ani, eram super emotionata, asteptam sa ma sarute, dar n-a facut-o la fel si a doua intalnire, si a treia si inca cateva.Pana la urma a facut-o
Nu mai suntem impreuna dar ma gandesc cu zambetul pe buze la acea perioada.
La 15 ani am avut prima mea intalmire a fost o iesire prin parc dar inca regret ca nu am sarutat fata eram extrem de entuziasmat cred ca de aia nu am apucat
Prima intalnire a fost la 17 ani, a fost prima zi dintr-a 11-a.
Ne cunosteam din clasa a 5-a, fiind in anii de gimnaziu colegi. Incepusem in luna august sa iesim si sa ne revedem ca fosti colegi, chiar daca nu avusesem tangente inainte. El era tipul cool si popular, iar eu fata serioasa si timida. Ieseam cu mai multi fosti colegi si colege, iar el nu ma interesa in mod deosebit. Insa dupa cateva iesiri mi-am dat seama cat de mult se maturizase si cat de ''altfel'' e. Eu fiind timida, si cu experienta intr'ale refuzurilor, cu toata experienta lui in fete, i s-au cam inmuiat picioarele cand a venit vorba de o conversatie serioasa, pentru ca cunoscandu-ma si-a dat seama ca nu merge cu saruturi spontane si cu gesturi de genul asta, cum ar fi mers cu altele.
Ne potrivim perfect, avem f multe lucruri in comun, si sa nu mai mentionez ca arata impecabil. Prima intalnire a fost un esec total, insa celelalte conteaza de fapt. Sunt in continuare cu el, avem planuri serioase impreuna si petrecem cat de mult timp putem impreuna.
Plus ca ne-am ''luptat'' din prima zi cu mama, fiind o fire nu tocmai toleranta. Inca mai avem divergente la capitolul asta. Dar m-a sprijinit mereu si a fost alaturi de mine.
Prima intalnire a mea a fost la 14 ani jum...Sincer am fost destul de timida fiind si prima mea intalnire dar m-am descurcat! Numai sunt cu persoana aceea am stat foarte putin cu el vreo2 saptamana
Nu am avut inca prima intalnire
mai incolo
tu ai avut-o?
daca da sunt sigura ca a fost perfecta
daca nu va fi perfecta
mult succes la baieti
:X
Prima intilnire am avut-o la 13 ani si jum, a fost o dragoste copilaroasa, nu sunt cu persoana data numai din cauza ca suntem prea departe unul de altul dar de fiecare data cand ne vedem nu putem trece unul pe linga altul linistit, din nou se intorc toate amintirile... si oricum ne mai vedem cand avem acea posibilitate, cred ca este o dragoste adevarata, prima dragoste niciodata nu se uita...
La 12.:d dest de bine nu stiam sa ma sar si eram ff rusinoas. da cu incetu am inv... nu neam desp up apr 2 luni era prea indif si ma insela. da dup mi-am gas jum cu care is imp de 1 an:X
Prima intalnire a fost la 16 ani jumate. A fost super, adica...eu eram foarte emotionata si cam prostuta pe atunci, in sensul ca el vorbea si eu mai mult de "da","Nu',"poate"nu scoteam din guraplus ca imi tremuram mainiile)de nu-ti venea a crede.Nu mai sunt cu el, ne-am despartit dupa aproape 2 ani, dar nu regret nimic
M-am intalnit de multe ori.cand eram in clasele primare. Si m-am sarutat cu multi baieti(din cauza provocarilor), dar prima intalnire care chiar a contat si care a fost "adevarata" a fost la 14 ani jumate. A fost o intalnire ca in basme: eram in parc, ningea si noi stateam unu langa altu facand abtractie de celelalte persoane, si atunci am avut si primul meu sarut care a fost cu sentimente adevarate. Inca mai sunt cu el. Ziua aceea nu o voi uita niciodata.