M-am staurat! Mereu sunt pe ultimul loc la mine in familie, nimeni nu ma asculta ce spun, daca vreau sa stau cu ei in bucatarie tot imi spun sa plec. La scoala e la fel, nimeni nu vorbeste cu mine, eu am fost singura fata care nu a primit cadou de Craciun de la mine din clasa. Nimeni nu ma asculta, astazi trebuia sa mergem la film si au inceput cum ca: „Nu mai am chef!". Se duc la pizza fara mine, la cumparaturi, nu ma iau niciunde cu ei. Vreau ca si pe mine cineva sa ma asculte, plang mereu chiar si acum cat sunt sarbatorile, nu m-am distrat deloc. Am o problema si cu respiratia, parintii mei nu vor sa ma duca la spirtal. Ma comport normal, deci nu comportamentul meu e de vina, as vrea si eu macar o data sa nu mai fiu invizibila. Ce sa fac?

In primul rand ce varsta ai? Sa stiu cum pot gasi o solutie pentru tine

Implică-te mai mult în activităţile lor, comunică.Ei nu au de unde să ştie ce e cu tine, dacă nu le vorbeşti.

Si eu sunt in aceeasi situatie ca si tine... incearca sa treci peste si sa nu pui asa de mult la suflet. poate ca parintii tai au si ei o perioada mai "proasta" si vor sa te protejeze, dar mai rau te ranesc facandu-te sa te simnti respinsa.

De ceva timp te urmaresc pe TPU, imi place ca isi place biologia, eu nu te cunosc nu stiu cum te comporti, nu as vrea sa ma pronunt

Fac pariu ca esti mezina familiei de aia n-au chef de tine ori se gandeste "nu stie nimic, mai bine lasa" etc.

Buna,stiu cum te simti,crede-ma! dar uneori e mai bine sa fi singura (cu gandurile tale)pana ce trece perioada asta de ''CRIZA'' poate (e un poate) in familia ta (te exclud deoarece ii fac un cadou ce craciun ) sau si ei au o perioada naspa,nu te pot ajuta (dar iti dau cateva sfaturi )si eu am fost ca tine :Mi se parea ca nimini nu ma IUBESTE sau ca ma ignora toata lumea,dar a fost in capul meu (stateam singura in camera si scriam in jurnal, incepeam sa plang...dar am iesit afara cu cainele meu (intr-un parc) am intalnit un baiat(un bun prieten si in ziua de azi) el avea un caine, a zis sa ne mai intalnim (sa iesim cu caineii) iar incet incet am cunoscut prieteni, prietenii cu el etc si mi-am revenit (DACA PRIETENII TAI )nu te-au mai acceptat lasa-i sa plece nu te merita...iar colegii tai (dupa cum am spus lasa-i sa plece ) nu umbla dupa ''curul lor'' is prosti si orbi daca nu te vad ce persoana esti.De parinti nu am ce zice, poate au PROBLEME sau nushuuu, au si ei nevoie de spatiu sa zic asa. Cati ani ai? daca ai intre varsta de 1-10 ani, is si ei obositi, nici ai mei nu stai cu mine tot timpul =)nici nu prea vreau! DAR DACA ESTI MAI MARE 10-20 de ani
(atunci ai o problema ) sau cum am zis au nevoie de spatiu, sper ca te-am ajutat!

Daca doresti, am putea discuta mai multe pe facebook, crocodil de buzunar este id meul. Cunosc senzatia de a fi marginalizat, dar exista solutii si metode de a nu mai fi.
Primul lucru e sa incerci sa vorbesti deschis despre asta. Daca nu te asculta parintii lasa -le biletele si spune-le cum te simti, ce crezi etc.
Daca vrei sa vorbim mai multe da-mi te rog add.
Am aceiasi poza de profil.