Buna! Uratenia, frumusetea, bunatatea, rautatea, etc...sunt notiuni diferite pentru fiecare dintre noi, pentru ca notiunea mea de frumos nu trebuie sa corespunda cu notiunea ta de frumos, deci s-ar putea sa nu fii asa urat cum te crezi in ochii altcuiva. Revenind la intrebarea ta: traim intr-o lume in care ambalajul vinde produsul din pacate, intr-un procent de 60-70% aspectul fizic conteaza in fundamentarea unei relatii, dar asta nu e totul, frumusetea e egala cu zero in conditiile in care respectivul/a tip/a gafeaza grozav pe alte parti. In mod cert un chip placut la vedere atrage atentia, insa un caracter frumos e mai rar si parerea mea e ca ar trebui apreciat mai mult. Important e sa gasesti persoana in ochii careia sa fii cel mai frumos, sa reprezinti universul si dorinta de a trai, nu putine sunt situatiile in care un caracter frumos acopera cu brio notiunea de frumusete fizica. Te sfatuiesc sa scapi de complexul pe care il ai, sa ai incredere in cine esti, sa te comporti frumos, sa ai grija de tine din toate punctele de vedere, sa te descoperi si sa-i lasi si pe altii sa vada ce om minunat poti fi. Succes!
Si ce crezi ca-ti poate oferi aceasta frumusete demiurgica cu care ai fost binecuvantat? Dupa spusele tale, cineva la fel de frumos se va uita la tine, ok, sa zicem, dar consideri ca o viata implinita consta in frumusetea fizica a partenerului? Faptul ca prietena ta e 90-60-90 te face sa fii fericit din toate punctele de vedere? O sa-ti cresti copiii cu fundul si frumusetea ei? Ce spui tu poate fi cel mult o distractie puerila, acceptata de oamenii superficiali si infatuati, dar vorbind pe termen lung, despre principii de viata, despre implinire, cu ce te ajuta aspectul?
E valabil ce spun eu dar nu e impartasit. Sunt constient de faptul ca mai putin de 1% din populatie gandeste ca mine, nu incerc sa conving pe nimeni, dar sper sa atrag pe multi sa vada viata la fel. Ipocrizia si trasaturile negative sunt raspandite foarte usor acum printre copii, doar deschid internetul si "influencerii" ii imbolnavesc, ce le zic eu nu le zice nimeni. Aproape sigur vor asculta in continuare de idolii lor de pe net, deoarece e foarte usor sa fii superficial si ceva mai greu sa fii profund, dar macar sa auda/vada si o alta varianta. Ii inteleg, la fel gandeam si eu pe la 12-13 ani, noroc ca mi-au cazut in mana operele unor genii precum cel al carui bust ma infatiseaza aici, ele m-au trezit. Dar tu ai depasit de mult 12-13 ani, iar in momentul de fata nu imi pot imagina ce sfat folositor le-ai putea da tu copiilor. Intr-adevar, cei ca tine pot avea "succes" la sexul opus, dar consider ca prea mult succes in acest caz va rezulta intr-o infrangere. Oamenii se despart, se insala, se bat deoarece NU gandesc ca mine. Si tu te-ai despartit de multe ori, nu? Dar preferi sa crezi ca n-ai pierdut nimic, ci ai capatat experienta. Una frumoasa poate sa fie desteapta si sa creasca si copii, dar nu pentru ca e frumoasa. E greu sa fii si la salon, si in club, si cu Marcel Proust in mana. Si caracterul poate sa fie frumos, deci imi place si mie frumosul. In plus, nu spun sa nu iti placa sau sa nu apreciezi frumusetea unei femei, daca tu o consideri frumoasa, insa sa nu incepi o relatie cu cineva doar pentru aspect.
Dacã esti asa esti o femeie "fara demnitate", dar când iti alegi un prieten/sot te transformi intr-o femeie cu respect de sine. Greu cu mentalitatile unora.
Acelasi minciuni cum ca fizicul nu conteaza, iar in realitate alegeti baieti frumosi
Nu asta inseamna un caracter extraordinar!
Ceea ce ai descris tu aici poate sa faca un bufon: sa creeze o stare de spirit placuta, amuzanta, nu un barbat care se vrea inteligent, dorind sa impresioneze o fata.
Iarta-ma, dar cand vezi un barbat urat care se maimutareste, sau face tot posibilul sa fie amuzant, deja imi starneste mila si compasiune, gandindind ca doar atat il duce capul si doar este in stare sa faca.
Daca stii ca mama natura nu a fost darnica cu tine, incearca sa impresionezi fetele altfel, prin inteligenta, prin povesti serioase, prin chestii reale, folosind un vocabular elevat si calm, fara bufonerii, fara glume de oricare ar fi.
Constat ca sinceritatea omului nu te satisface... te-ai fii simtit mai bine daca te minteam frumos?
Stii, un om inteligent ar accepta orice fel de raspuns si l-ar lua ca atare, fara sa se supere ca nu a auzit ce voia de fapt sa auda.
Imi pare rau, nu-ti sunt pritenea si nu sunt aici sa te mangai pe cap si sa-ti spun ceea ce vrei de fapt sa auzi.
Probabil ca, intr-o zi, cand vei deveni intelept, vei aprecia sinceritatea raspunsului meu. Pana atunci... minte-te frumos si accepta mincinosii, daca asta te face fericit pe moment, dar atentie, minciuna nu iti va aduce niciodata fericire in viata!
Nu sunt deranjat de răspunsul tău, ceea ce doresc să spun e că ai particularizat destul de prost acest caracter extraordinar. Nu e vorba că nu iau ca atare fiecare răspuns, nu e cazul, am cerut sinceritate, e penibil să zic că așteptam altceva, nu-i așa? Treaba e că mi se pare foarte banal felul în care ți-ai spus părerea despre ceea ce înseamnă acest lucru iar asta nu mă satisface
beausingurlamasamea întreabă: