Flori mai rar. O prajitura o cumpar ca nu stiu sa fac prajituri. Un film romantic, desigur. Plimbare prin parc, da. Poezii, nu prea.
De ce să-i dau flori? Mănâncă flori? Nu dau unei femei flori niciodată. E mai util să-i dau o cafea, o bere, o ţigară, ceva ce-i foloseşte!
Prăjitură? Şi dup-aia să-mi reproşeze că vreau s-o îngraş? Nu mersi!
Film romantic? Eu înţeleg, iubire, iubire dar nici chiar să-mi omor singur neuronii. Oricum cred că m-ar înjura groaznic prietena s-o duc la un film romantic . Mai bine ne luăm câte ceva "studenţesc" de-ale gurii şi vedem acasă un film tras de pe net.
De plimbat în parc, îmi place căci sunt un fan al mersului pe jos şi aerul curat nu strică niciodată.
Poezii? Niciodată! Eu nu ştiu să compun decât versuri patriotice şi uneori versuri cu caracter social, sub nicio formă versuri siropoase.
E clar, dacă cumva am fost vreodată romantic "incurabil", se pare că totuşi eu-s exemplul viu că romantismul e se mai vindecă, mai ales în dauna realismului şi a pragmatismului.
Şi, colac peste pupăză, se mai pune şi problema de bani. Ar costa enorm când cu banii ăia am putea face ceva mai util.
Salut!
Youh...nu prea se mai gasesc fete carora sa le placa astfel de genuri.Bine,poate zic asta fiindca traiesc intr-un anturaf fara sentimenete, ceva de genu'-toata lumea e combinat cu toata lumea.Si eu sunt una din acelea care sa se plictiseasca de astfel de baieti care fac aceste gesturi. Ok, cand mi-a daruit prietenul meu o floare-de fapt, era mai mult un boschete) galben m-am simtit bine, nu stricaa stfel de gesturi, insa sa nu fie extreme.
Bafta.
Bineinteles, mai putin partea cu poeziile. La filme romantice n-o duc pentru ca mi-e teama sa nu se plictiseasca , mai degraba o comedie, sau un thriller-horror.
Bineinteles ca toti stiu chestiile astea dar acum pe timpurile astea se mai pune problema de BANI.
CityOfSatan întreabă: