Ma indoiesc ca el va divorta, pentru ca-i un ipocrit, daca atata vreme nu ti-a spus ca are familie, facand-o premeditat ca se disterze cu tine.
Genul asta de barbati sunt cu polenizatul din floare in floare, an de an, sau cat de repede se satura de una si sare la alta.
Asta nu va fi niciodata al unei singure femei, pentru ca nu-i genul!
Gandeste-te bine ce vrei acum, pentru ca am vazut fete care azi sunt inebunite sa pastreze copilul, sperand sa-l convinga pe barabat sa vina la ele, dar dupa ce-l nasc, il arunca la orfelinat, sau la parintii, ca ea are nevoie sa iasa, sa-si faca un viitor, sa-si caute de munca samd.
Gandeste-te de 100 de ori ceea ce decizi, pentru ca decizia luata nu te afecteaza doar pe tine, ci si pe micutul pe care il vei naste, dar impactul masiv va fi in parintii tai, carora le vei da viata peste cap, pentru ca vor fii nevoiti sa mai aiba grija de 1 gura in plus.
Tu, in loc sa-ti termini liceul si sa mergi la o facultate sau sa-ti faci o cariera, ajungi automat casnica, pana copilul se mareste sa-l poti lasa cu bunicii si sa-ti cauti ceva de munca.
Te sfatuiesc, la modul cel mai serios, sa vorbesti cu el intai si sa vezi incotro o iei, apoi sa-ti informezi parintii, care merita mai mult respect, decat minciunile cu care i-ai servit pana acum.
Indiferent de ce decizie vei lua, parintii tai vor fii implicati in decizia ta, trebuind sa te suporte material si moral, pe perioada gravidiei sau a situatiei de acum.
Te sfatuiesc sa vorbestid e urgenta cu ei si sa decideti ce vrei sa faci.
Profesorasul cu pricina nu va divorta, asta este sigur, dar la plangerea ta, facuta la Politie, el poate fii dat afara din invatamant pentru seducere, corupere si intretinerea de raporturi sexuale cu o minora.
Ar merita acest lucru, ca pe veci sa nu mai seduca si alte copile si sa faca ceea ce ti-a facut tie.
Nu amana discutia cu parintii tai, pentru ca ceasul trece si avortul legal se face pana la 8 saptamani!
Nu uita: decizia luata azi, te va afecta toata viata, daca nu o iei pe cea corecta, putandu-i afecta si pe parintii tai.
Eu aveam deja 18 ani când ne-am cunsoscut și nu am de gând să depun nicio plângere deoarece nu doar el a vrut asta, ci și eu... Nu sunt atât de tâmpită încât să-i doresc răul și să-i distrug cariera pe care el o iubește mult. Eu sunt singură, nu am pe nimeni deci nu are cine să sufere în privința asta, poate doar eu și atât. Dacă el va decide să se despartă de actuala lui soție și să rămână cu mine, va fi alegerea lui, eu nu-l constrâng să se despartă de dea iar dacă va vrea să ieșim în continuare împreună ca până acum, fără să afle nimeni, va fi bine și așa. Copilul îl voi păstra, chiar dacă îmi va fi greu să-l cresc singură, dar el mă va sprijini și va veni să-l viziteze ori de câte ori va vrea, fără ca soția lui să afle că are un copil cu mine.
Ma indoiesc ca el va divorta, pentru ca-i un ipocrit, daca atata vreme nu ti-a spus ca are familie, facand-o premeditat ca se disterze cu tine.
Genul asta de barbati sunt cu polenizatul din floare in floare, an de an, sau cat de repede se satura de una si sare la alta.
Asta nu va fi niciodata al unei singure femei, pentru ca nu-i genul!
Gandeste-te bine ce vrei acum, pentru ca am vazut fete care azi sunt inebunite sa pastreze copilul, sperand sa-l convinga pe barabat sa vina la ele, dar dupa ce-l nasc, il arunca la orfelinat, sau la parintii, ca ea are nevoie sa iasa, sa-si faca un viitor, sa-si caute de munca samd.
Gandeste-te de 100 de ori ceea ce decizi, pentru ca decizia luata nu te afecteaza doar pe tine, ci si pe micutul pe care il vei naste, dar impactul masiv va fi in parintii tai, carora le vei da viata peste cap, pentru ca vor fii nevoiti sa mai aiba grija de 1 gura in plus.
Tu, in loc sa-ti termini liceul si sa mergi la o facultate sau sa-ti faci o cariera, ajungi automat casnica, pana copilul se mareste sa-l poti lasa cu bunicii si sa-ti cauti ceva de munca.
Te sfatuiesc, la modul cel mai serios, sa vorbesti cu el intai si sa vezi incotro o iei, apoi sa-ti informezi parintii, care merita mai mult respect, decat minciunile cu care i-ai servit pana acum.
Desi de obicei antevorbitoarea mea abereaza, de data asta sunt partial pe aceeasi lungime de unda cu ea. Sfatuieste-te cu familia. A, si urgent spune-i si lui. S-ar putea ca partea cu familia destramata si bla, bla sa o rezolve el si sa nu te mai doara capul cu decizii referitoare la el. Adica ori va fi alaturi de tine, ori te va pune sa avortezi. Oricum, vei afla parerea lui si e MUSAI sa ii spui. O data pentru ca nu esti singura care trebuie sa ia o decizie si a doua pentru ca este dreptul lui sa stie. Nu e corect sa nu stie.
Trebuie sa stai de vorba cu parintii neaparat pentru ca, intr-adevar, ei vor fi afectati macar financiar indiferent de decizia ta. Si poate ai noroc de niste parinti normali care nu vor arunca acoperisul in aer si vor incerca realmente sa te indrume si sa te ajute.
Eu, la 18 ani, nu as fi pastrat sarcina dar acum, dupa ce am nascut, nu as mai putea face intrerupere de sarcina decat daca ar fi musai.
"Nu vreau să destram o căsnicie solidă, dar nici nu-mi concep viitorul fără el, pentru că am devenit dependentă de acest bărbat." - foarte, foarte ingrijoratoare aceasta fraza.
Incearac sa ii spui ca ai vrut doar o aventura sa nu divorteze omul degeaba si cauta-ti altul.
Domn'profesor nu va divorta, fii fara grija. Pe de alta parte ar fi bine sa depui plangere impotriva lui ca si alte colege de'ale tale sa nu pateasca ce ai patit tu. in privinta cu copilul, fa tot posibilul, indiferent de presiuni sa nu avortezi. Eventual il poti da spre adoptie, dar nu avorta sub nicio forma. Dumnezeu sa-ti ajute!
Eu zic să vorbești și cu nevasta lui și să-i explici că tu nu știai de căsnicia lor.Pana la urma, ce ati vorbit? E de acord cu copilul sau nu? Chiar m-ai facut curioasa rau