"Nu cazatura in sine reprezinta esecul…ci faptul ca refuzi sa te ridici." – Proverb Chinezesc
Dar cand mereu esti respins de sexul opus cum sa sa te mai ridici?
a da sperante e usor sau a spune las ca vei gasi, credeti ca exista cazaturi prea mari incat sa ramai bloc in ele pe viata?

Viața e o luptă între iubire și frică. Poate sunt perioade îndelungate de timp în care ești respins de sexul opus iar și iar, deznădăjduiești. Dar îți rămân atâtea alte moduri în care ești iubit. Și mai presus de orice modurile în care tu poți iubi viața și tot ce cuprinde ea. E suficient cât să păstrezi flacăra speranței vie cât să mai duci o zi și înc-o zi și încă una. La un moment dat dai peste cineva care simte la fel și care împărtășește cu tine iubirea, măcar preț de câteva clipe. Și înveți să te hrănești din ele cu firimituri mici, ca să nu le risipești prea curând până la următoarea minune. Important e să nu risipești acele frânturi de curaj pe cine nu merită. În viață te vei simți rănit de mai multe ori de cei din jur. Important e să merite. Și ca să merite trebuie în primul rând să îți fie foarte clar ce îți dorești de la viață și de la o persoană care te atrage - sex sau relație. Universul nu agreează ambiguitatea. Trebuie să fii foarte specific.

Am trecut prin acest "impas" al vietii, tot imi vedeam colegii de clasa cu jumatatea aleasa si eu nimic, chiar imi pierdusem rabdarea sau sa mai sper ca voi avea un iubit. Prima iubire a venit destul de tarziu, cand alte fete la varsta asta deja se maritau si deveneau mamici; a fost in jurul varstei de 26 de ani, desi nu prea m-a bucurat prea mult, dupa 6 luni de relatie, am constatat ca numai profita de mine. Pt ca parintii mei aveau o siuatie mai buna, el nu-si arata iubirea adevarata fat de mine, dupa acesta a fost o pauza destul de maricica pana am zis sa imi schimb destinul. Mi-am facut o vacanta in Grecia la o buna prietena pe vremea respectiva. Dupa ce decizia mea a fost ca din turistul pe care eram sa ma transform in locatar si iar dupa o relatie de 1 an jumatate cand am simtit ca ceva este in neregula cu ea,... ma insela, am pus punct. Dupa 1 an asa, mi-am cunoscut viitorul meu sot, mi-am cunoscut omul cu care chiar ma aseman, avema aceleasi pasiuni in comun si nu numai. Na' au trecut 5 ani de cand formam un cuplu, chiar daca de 7 ani jumatate il cunosc.
Alti barbati sau femei care mi-au vazut pozele cu alesul, nu au fost pe gustul lor, reprosandu-mi ca puteam sa aleg ceva mai frumos, desi nu am alergat dupa tipul cu muschi, bani si nu stiu cate vile sau masini la scara. Stii cum e, gusturile nu se discuta, nu prea am "alergat" dupa frumusete, ci am dorit un om bun, sa ne asemanam cat de cat la calitati.
Trebuie ca tu sa accepti omul asa cum este, stiu ca esti "obsedat" de simetria chipului, daca e sa ne luam dupa un aspect atunci imbatranim singuri. Daca renunti la asta, vei vedea ca-ti vei gasi jumatatea mai repede de cat ai crede. Nu trebuie sa tinem cont de oameni cum aratam. Oameni frumosi suntem cu totii, desi exista dintre aceste frumuseti si oameni neingrijiti.
Si eu as fi vrut sa fie brunet cu ochi albastrii, sa fie musculos si calare pe un cal alb ... mi-am acceptat alesul in functie de bunatatea inimii, pasiunile cat si nebuniile ce ne leaga impreuna, sinceritatea, ambitia, increderea reciproca, comunicarea etc...

Fruntea sus, daca vrei se poate!

Fiecare sac isi are petecul doar sa nu incerci prea mult si sa cauti in directia gresita

E mai simplu decat crezi. Cei care cad mereu pur si simplu nu sunt capabili sa invete nici macar din propriile greseli. Si mai rau, sunt in general caposi si nici nu asculta pe altii care vor sa-i invete.

Nu, nu cred, omul are o capacitate imensa de-a se ridica, cand zici ca nu poti te autolimitezi, uite eu am fost respins de fiecare tipa, dar tot va fi una care ma va place...si nu va fi nebuna, sau urata.

Nu.Nu exista cazaturi prea mari.Mereu poti sa te ridici, mereu poti sa o iei de la capat.Ideea e sa inveti din greseli, nu sa renunti.

Nu, nu exista cazaturi prea mari sa te opresti din incercat. Eu zic ca altfel trebuie privita problema. Cand sexul opus, si anume femeia te respinge, nu inseamna neaparat ca problema e doar la noi. Nu trebuie renuntat, dar nici nu trebuie trecute cu vederea experientele trecute, ca si cand, ca barbati suntem obligati sa infruntam cu stoicism ca niste orbi toate neplacerile fara sa tragem concluzii, daca nu sa reactionam. E foarte convenabil pentru femei ca barbatii sa ramana vesnic ignoranti, vesnic slugarnici si vesnic manati de hormoni si de nevoia noastra biologica. Iar daca cumva nu facem asta etichetele apar: misogin, sovinist, frustrat, slab, lovit de prea multe ori de femei. Am o nelamurire: daca pe unii ii ard atat de multe femei si atat de tare, cum se face ca tabara lor feminina nu adreseaza aceasta problema, mai ales ca, conceptul de relatie este interesul lor. Cum se face ca ignora total experietele barbatului cu pricina, si ii recomanda sa uite, sa treaca cu vederea, sa ramana prost, orb, mut, ignorant si sa mai incerce o data. Chiar nimeni nu vede asta?

Probleme in a-ti gasi pe cineva? urat

Femeia isi alege barbatul si la fel trebuie sa faca si barbatul. Degeaba te uiti unde iti place, daca stii ca nu se poate.Cauta-ti una potrivita tie si caracterului tau.Niciodata nu vor veni ele sa-ti bata in usa!

Nici nu ma mai intreb de ce esti singur...