Sa le spui parintilor ca ai trecut de varsta majoratului, ca totusi ai deja varsta de 20 de ani ceea ce-ti confera suficienta maturitate, ca esti pe deplin responsabila de faptele tale. Trebuie sa faci tot posibilul ca sa incerci sa le explicit ca nu mai esti copil si ca ceii de varsta ta isi traiesc tineretea in alt secol si alt mileniu, in care conceptiile si convingerile de natura moala si etica nu mai corespund cu cele sustinute de ei. Mult succes si Sanatate!
Buna,
In primul rând ai putea începe prin a nu mai spune asta, deoarece nu este vina ta ca ai fost crescut cu frica de părinții și ai astfel de părinții. Și eu am avut un tata mai dur, apoi am crescut (cam de vârsta ta) și am plecat de acasa, m-am mutat cu prietenul meu, bine, tata știa, nu am fugit nicaieri. Ideea e ca ai putea începe sa iti pui punctul de vedere in fata părinților pentru ca și o vârsta, și pana la urma va trebui sa părăsești cuibul, sa ți faci o viața a Ta. Stiu ca iti este frica, dar sa te învinovățești nu este nevoie.
Daca nu stai pe bani parintilor, ai un loc de munca si te descurci nu au parinti de ce sa te mai controleze.
Sunteti de 4 ani impreuna deci automat este ceva serios poti sa te muti la el, care este problema? Crezi ca te vor bate ai tai, te vor da la politie la 20 de ani? Sunt parinti tai si o data ce muncesti si ai bani tai e imposibil sa nu te descurci. Poti sa le mai spui si ca sunt parinti tai si ca ar trebui sa te ajute si sprijine.
Pai ai de ales parinti care te iubesc neconditionat sau un tip care iti va da flit pana la urma.
Cam trebuie sa alegi, cum nu mai esti minora parintii trebuie sa accepte ca ai un iubit ca nu o sa ramai langa ei, tu alegi daca te mariti sau ramai cu parintii.
Parerea mea este ca trebuie sa le arati parintilor ca te poti sa te descurci si chiar daca exista riscul "mare" de a intemeia o familie
Dupa parerea mea trebuie sa le castigi increderea