Deci să lămurim clar şi pentru totdeauna treaba asta. Singura suferinţă care naşte din iubire este cea pentru cel pe care îl iubim, nu cea care vine din noi înşine. Dacă nu, nu e iubire adevărată, este iubire egoistă. Degeaba zici că îl iubeşti dacă tu nu îl laşi să fie fericit. Pentru mine, iubire = a şti că persoana pe care o iubesc este fericită, CU sau FĂRĂ mine, iar dacă vrei neapărat cu tine, deja e iubire condiţionată. Şi ce iubire care vine cu o condiţie se mai poate numi iubire adevărată?
Şi în umila mea opinie, normal că este indiferent cu tine dacă îl iubeşti. Ştii, din scurta mea experienţă pe această mirifică planetă am învăţat că niciodată nu îi iubim pe cei care îi considerăm mai proşti, mai neinteresanţi sau mai neimportanţi decât noi şi tot timpul ţintim deasupra noastră. Te-ai gândit vreodată că poate te iubeşte şi pe tine cineva cum iubeşti tu pe acel cineva care îţi frânge inima? Sau tu îl vezi doar pe cel din urmă lăsând totul în jurul tău să piară? Şi de unde până unde se filosofează despre iubire? Mintea nu ştie NIMIC, NIMIC despre iubire. Iubirea trebuie doar simţită.
"Ce ştie mintea despre iubire?
Cam ceea ce ştie şi inima despre raţiune."
Pentru ca intr-un final si acela care a iubit si a trecut prin obstacolele vietii, va fi si el iubit de persoana la care tine... Crede-ma stiu ce zic
Nu,nu este corect dar, așa este făcut să fie...
De exemplu: pe mine, mă iubește un băiat de un an și ceva, dar eu nu am aceleași sentimente pentru el chiar din contră, iubesc la nebunie un alt băiat dacă îl mai pot numi băiat, are 18 ani.mă rog.și uite așa apare și suferința, dar nu putem sta cu persoane pentru care nu simțim nimic, de care nu suntem atrași.
Nu este greșit să iubești, indiferent de situație, greșit este să știi că ești iubit și ai șansa la fericire, iar tu nu apreciezi.
Iubirea implica si suferinta cred.
La un moment dat, daca situatia o determina, atunci apare suferinta.
Poate suferinta vine din gelozie, din neintelegerea celuilalt, poate neacceptarea libertatii celuilalt...sunt multe cauze care produc suferinta.
Poate chiar nepotrivirea celor doi, si neobservarea la timp a nepotrivirii. Timpul trece si cu cat timpul trece mai mult cu atat unul din cei doi are de suferit.
Cei care iubesc sufera, iar cei care sunt iubiti sunt nemultumiti( norocosii ) .
Nu este corect.
Cel care iubeste ar trebui sa stie ca este precum un tren ce vine si pleaca. Ei bine, daca nu ''te-ai urcat'', o sa dispara.Asa Ar trebui sa procedeze si cei suferinzi in loc sa le faca pe placul unor persoane care nu stiu nici ce vor din dragoste.
"Dragostea nu e ceva de care sa-ti fie frica, si nici nu te poate rani! Nu-ti fie frica de dragoste!"-John Cariani, in piesa Almost
Daca ai iubit...e corect... daca nai fii iubit ..nutiar fi pasat ca cealalta persoana "s-a dus", adica ai fi fost indiferent
Buna!
Nu,dar asa e viata!
Tine minteaca nu poti sa intri pe usa, intri pe geam si tot intri! Stai la etaju' 4..iti iei scara dar tot intri!
Cred ca sti la ce m-am referit!
Pa, pa!
anonim_4396 întreabă:
mita_8414 întreabă: