OK, deci am o poveste cam...ciudată, sper să fie câţiva pe aici care au răbdarea să citească tot. Una din cele mai bune prietene de ale mele s-a îndrăgostit de un tip, şi el o plăcea pe ea destul de mult, prietena mea i-a dat id-ul meu acelui tip, am început să vorbim etc şi l-am întrebat de ce nu face el primul pas dacă tot se plac, după care el mi-a zis că a încercat să o sărute şi ea s-a dat în spate, am întrebat-o pe ea de ce se comportă aşa dacă tot zice că îl place mult şi mi-a zis că nici ea nu ştie. Am mai vorbit cu el pe mess şi începuse să facă comparaţii între noi două gen: ce îmi place de tine că eşti aşa mai spontană, pe când ea (prietena mea) este mai timidă. Eu i-am zis ceva gen că mă enervează foarte rău comparaţiile, mai ales că ea e una din cele mai bune prietene. După toate astea am fost într-o seară la el acasă şi în seara respectivă eu m-am sărutat cu un prieten de-al tipului respectiv, el a două zi era foarte nervos că nu a fost el în locul prietenului lui (eu am aparat dentar şi el tot dădea vina pe curiozitate, gen că e curios cum e, blah blah) pe mess mi-a tot zis că vrea să încerce cu mine, eu i-am zis că nu sunt atât de tâmpită să mă sărut cu el într-o seară şi apoi să mai dau ochii cu prietena mea, s-a rugat de mine foarte mult pe tema asta, până când m-a făcut să accept propunerea lui, cu greu am acceptat-o (el e din alt oraş şi urma să vină peste două săptămâni) în acele două săptămâni s-au întâmplat multe, începusem să mă apropii de el cât mai mult, pentru că îmi vorbea foarte frumos pe mess, într-un timp mă gândeam mereu la el, pur şi simplu nu puteam să mă controlez, era clar că mă îndrăgostisem (câteva prietene sesizaseră lucru` ăsta chiar şi fără să le fi spus eu toată povestea). În tot timpul ăsta el şi prietena mea deja slăbiseră legătura, (el spunea că nu e din cauza mea, ci el pur şi simplu simţea că nu se potrivesc, că ea e mai timidă şi el e diferit), într-o seară l-am întrebat pe mess: înafară de sărutul acela pe care ţi l-am promis, tu mai vrei ceva? şi el a zis că da, după care i-am zis că şi eu... Cel mai rău îmi pare că eu am făcut tot posibilu ca ei să fie împreună, deci tot posibilul (pentru că pe atunci îl vedeam pe el doar că pe un simplu amic)! Trecuseră şi cele două săptămâni şi el trebuia să vină în oraşul meu, am zis că în seara în care o să mă duc la el o să uit de tot, adică o să fac ceea ce mă face fericită şi n-o să-mi mai pese de nimeni altcineva! În seară respectivă am fost la el, mă simţeam cea mai fericită persoană alături de el, a fost foarte frumos. Ziua următoare am fost la prietena mea acasă (trebuia să îi dau un caiet) şi nu ştiu cum a venit vorba de el (ei deja se despărţiseră, el a dat vina pe distanţă, ceea ce nu e bine, dar vă daţi seama cât de ciudat ar fi fost să-i zică totul în faţă, aşa că noi doi am zis să mai aşteptăm o perioadă şi apoi să-i spunem ce şi cum) aşa şi ea m-a întrebat: tu eşti cu X? şi i-am zis că nuuuuu, că aşa mă crezi tu etc , regret enorm de mult că am minţit-o şi de data asta, când trebuia de fapt să-i spun purul adevăr, dar vă imaginaţi ce greu putea să-mi fie (mai ales că mă luase pe neaşteptate, eu mă dusesem la ea doar să-i duc caietul, nimic altceva), apoi am stat aşa puţin pe gânduri, mă tot gândeam cât de mult am greşit faţă de ea doar pentru a fi şi eu fericită! Am mai stat puţin pe gânduri, după care i-am spus absolut totul, cu multe amănunte, exact tot ce se întâmplase. M-a înţeles, i-am zis că nu e vina mea că m-am îndrăgostit de persoana nepotrivită, i-am zis că ţin enorm la el şi nu pot pur şi simplu să aleg între ei, chiar dacă pe ea o iubesc mult mai mult (fiind şi una din cele mai bune prietene). Am început să plâng, i-am zis că îmi pare rău dar chiar nu am ce să fac, i-am zis că mă simt o prietena falsă şi că merit să fie supărată pe mine, ea mi-a zis că s-a obişnuit cu fazele de genu şi nici nu o mai miră noi eram fooooarte bune prietene înainte, rădeam cu ea ore în şir, ne certam cam o dată pe an ne înţelegeam perfect, mai erau totuşi şi scântei dar mie îmi trecea foarte repede . În seara respectivă i-am mai zis că poate cu timpul merit şi a două şansă, că o să fac tot posibilul să ne împăcăm etc. Cu acel băiat mă înţeleg excelent, chiar dacă suntem ' împreună ' (ne-am văzut doar o singură dată în calitate de iubiţi) doar de 3 săptămâni, el mi-a spus deja că mă iubeşte şi nu vrea să mă piardă, că sunt cea mai specială persoană din viaţa lui. Sâmbăta această urmează să mă întâlnesc cu el, să mă duc la el acasă. Îmi este totuşi greu, prietena mea nu prea a vorbit cu mine în ultimul timp (ştiu că asta merit, dar totuşi nu-mi vine să cred cum eram si cum am ajuns), aseară(pe mess) era foarte ciudată, îmi zicea că ii e foame, glumea cu mine, mă intreba ce am de mâncare acasă, aveam impresia îşi bătea joc de mine pentru a vedea cum reacţionez eu. Deci nu ştiu ce fac, ce părere aveţi? Sunt aşa o prietenă falsă dacă ' mi-am ascultat inima, ci nu creierul '? E vina mea că m-am indrăgostit tocmai de el? Nici nu ştiu ce fac acum Tin la el enorm şi la ea tot aşa! Dar pur şi simplu nu pot alege, ce mă sfătuiţi? Vă rog frumos să nu mă jigniţi, nu de aşa ceva am nevoie acum. Mulţumiri din inimă celor care au citit si dau si un răspuns !

E dificil cand intre 2 prieteni/prieteni apare o persoane care atrage pe ambii/ambele!
De obicei e o regula... ori lasa unul de la el ori renuntati amandoi la acea persoana.
Tu n-ai asteptat niciuna din ele si ai gresit.
Nici macar nu sti ce fel de persoana e acel baiat, abia il cunosti...imagineaza-ti ca poate sa-ti faca si tie ce i-a facut ei, mai ales ca va vedeti fooooarte rar!

Vad ca ti-ai dat si tu cu parerea mai sus si pari increzatoare in situatia ta!
Intrebarea mea apare ca logica: de ce ne mai intrebi pe noi? Oricum tu sti cel mai 'bine' cum stai in barca!
Eu nu m-as increde atat de mult in acel baiat!

Intre doua prietene cand intervine un barbat, prietenia lor se strica. Intervine gelozia, chiar daca ele nu o recunosc. El este putin vinovat din acest punct de vedere, intrucat nu a fost stabil si sincer cu prietena ta si nu a stiut de la bun inceput ce vrea odata ce a complicat-o in tot acest carambol. Tu ti-ai ascultat doar inima, si de acum, daca tot s-a aflat adevarul si esti tratata si cu ironie, ar trebui sa o faci in continuare. Ceea ce a fost de stricat oricum s-a stricat si nu prea mai are sanse sa se repare. Increderea intr-un om ti-o pierzi odata si este de ajuns, ori prietena ta nu cred ca mai are incredere in tine. Nu as putea spune ca esti falsa, as putea doar sa te sfatuiesc ca pe viitor, sa nu mai intri pe terenul nimanui. Nu prea se face asa ceva, caci aceste gesturi vor avea candva, in viata, compensatie. Cand o prietena a ta are iubit, acela trebuie sa fie tabu pentru tine. Sper ca nu te-a deranjat raspunsul meu, din contra, am dorit sa fiu sincera si intentia mea a fost una pozitiva. La multi ani pentru ziua de azi, si o primavara frumoasa iti doresc!

@ alina, am scris aşa mult că am vrut să fiu înţeleasă, dacă scriam două vorbe-n vânt acolo se interpreta totul greşit
@ WhOaMi, nu fii aşa sigură . Poate e doar senzaţia de ataşare şi de aia îmi spune că mă iubeşte, îl cunosc prea bine, îl ştiu de puţin timp şi am impresia că îl ştiu de fapt de câţiva ani buni, în plus, nu s-ar juca aşa cu amândouă, înţelegi? ştiu asta din surse sigure, am aflat de la o cunoştinţă că e foarte sincer, urăşte minciuna... a fost cu o tipă 6 luni, a apreciat-o foarte mult şi a respectat-o, până când ea l-a înşelat, a zis că el niciodată nu ar fi în stare să mă mintă etc şi sunt sigură că nu sunt doar aberaţii, te contrazic când zici că o să rămân singură, cu zero, prietena mea aproape m-a iertat, în plus am fost prea bune prietene şi cred că merit totuşi a doua şansă (ei au fost împreună doar o săptămână, s-au întâlnit în calitate de iubiţi doar de două ori, deci e destul de uşor de uitat), în cele din urmă, eu sper să rămân cu amândoi... şi nu ai de unde să ştii tu sigur că o să rămân eu fără nimic mulţumesc oricum pentru părere!
@ emanuellex, ai mare dreptate, mulţumesc mult pentru sfaturi şi lui @ versavia, aştept şi altele

@ floom, vreau pur şi simplu să aflu mai multe păreri, poate întâlnesc alte cazuri gen (cum povestea mai sus n1o0tka). Sunt atât de încrezătoare pentru că mi-a spus multe lucruri frumoase (nu doar pe mess) şi părea foarte sincer şi o prietenă de-a fostei lui iubite (cea cu care a fost 6 luni) a zis că a iubit-o enorm şi urăşte minciuna şi etc ce am mai scris pe sus şi de ce nu l-aş crede? ce interes ar avea să mă mintă pe mine, din moment ce el spune că urăşte să fie minţit şi să mintă la rândul lui pe cineva?

Pai, cum s a spus si mai jos.rar gasesti un prieten adevarat, chiar daca acum zici (woow prietena mea cea mai buna, te consider sora mea, am incredere deplina, sau stiu si eu chestii din astea), cu timpul o sa ti dai seama de falsitatea celorlalti.

Adevarat, e normal sa ai remuscari, sa te simti vinovata, dar cu timpul toate ranile se vindeca.

Si daca chiar ti e prietena o sa te ierte, daca nu, o sa ti dai seama singura.

Si eu trec printr o situatie asemanatoare...insa este invers,"prietena mea"care ne cun de o viata(vb vine), de aproximativ 13 ani, mi a tot facut gesturi,(ma barfeste pe la spate, stia ca plac un tip si acum se da pe langa el, si tot felul de faze). m a facut sa cred mai mult in falsitatea celorlalti.


O sa ti dau un sfat, pe care si eu l am primit, m a facut sa ma gandesc mult, si sper ca asa o sa faci si tu:SA nu ai niciodata 100% incredere in nimeni, chiar daca pe moment zici ca acel cineva nu te ar trada niciodata, in afara de familia ta!

Flav. am patit ceva de genu.Bine. mi-am dat seama ca nu-mi placea d baiat
am ales pe prietena mea cea mai buna. Alege prietenii. iubitii mai vin.si el e si la distanta. asta e inca un dezavantaj ca poate la un moment dat o sa va despartiti si ramai si fara prietena si fara iubit.Stiu ca va durea un timp dar. ALEGE PRIETENA! CEL mai bine. Nu vei regreta.Am mai primit o fundita la o intrebare de genu unde am raspuns sa aleaga prietena.

Nu este vina ta ca te-ai indragostit de el, unele prietenii nu sunt facute sa fie etrne. Ti-ai pus intrebarea daca ea ar fi fost in locul tau ce ar fi facut? Eu cred ca la fel.

NU exista prieteni ff buni, chiar nu exista
si ea ar fi facut la fel in locu tau crede-ma.
Si intotdeauna sa pui in fata fericirea ta, pe tine pe primul loc si apoi pe mama, tata, prietenii. In ziua de azi ca sa supravietuiesti astai toata chestia si nu pune suflet si baieti sunt destui pentru prietena ta. Eu m-am ars de multe ori cu asa zisi "prieteni" si pe mine mo dezamagit cineva care chair nu avea motiv s-o faca ma rog :p. Fa ca iti zice inima ca pana la urma baiatul acela daca tineti asa mult unu la altu o sa iti fie si mama si tata si prietena si tot
Ai grija de tine :*

Buna! am doar 13 ani si am patit-o la fel. colegei mele de clasa ii placea de un baiat cu un an mai mare. ea imi era o prietena ff buna dupa care (baiatul ala ) a inceput sa ma placa pe mine si eu pe el am inceput sa ne intalnim dar ea nu stia cind a aflat era disperata nu putea sa se retina plingea mereu. dupa care am inceput sa ma cert cu (prietenul meu). el a inceput so placa pe prietena mea cea mai buna aia ma tradat si. iata cam asa pina acum imi mai aduc aminte si ma simt prost.cu prietena mea deja nu mai sunt. iar cu colega de clasa incerc sa ma imprietenesc. nu fi disperata )) te inteleg perfect incearga sa te imprietenesticu ea totodata fiind si cu prietenul tau. sa tii o egalitate. sa nu uiti de priteni dar nici de iubit. succese pe viitor ))

Aoleuuuuuuuuuuuu! doua fraze erau de ajuns, n-am rabdare.

Hmmm, mi-a luat ceva timp sa citesc.
ce sa-ti spun... tu ti-ai ascultat ce ti-a dictat inima nu mintea. mintea iti spunea sa nu iti tradezi prietena si inima sa fi cu acel baiat, ceea ce ai si facut.
hai sa-ti dau un exemplu.
am patit si eu acum ceva timp o faza de genul...adica si eu si prietena mea cea mai buna placeam un baiat.eu am renuntat la el pentru ea si am si facut bine.este mult mai importanta prietena decat un baiat, baieti gasesti pe tot drumul pe cand prieteni adevarati mai rar.
nu vreau sa o iei in nume de rau... dar baiatul mi se pare putin superficial spunandu-ti ca te iubeste de la prima intalnire.
acum nu mai ai ce sa faci...deja prietena ta este suparata...chiar daca poate spune ea ca nu o deranjeaza sau ca se astepta in sufletul ei o doare.
te sfatuiesc sa ai grija ce faci cu baiatul acela si sa reveniti cele mai bune prietene daca crezi ca merita.
te pup si bafta:*

Imi place mult cum ai povestit eu cred ca odata ce ai inceput un drum cu el trebuie sa continui! doar ca fii cu ochii in patru! baietii cu cat sunt mai dulci cu atat ataca mai tarziu dar mai puternic. Fii pregatita de orice!

Sincer sunt baiat, am 12 ani, inteleg problemele astea mi s-a intamplat si mie fata era cu prietenul meu cel mai bun si i-am zis hai sa vedem daca e fidela am sunato si am intrebare daca vr sa fie cu mine am inregistrat cu alt telefon cu toate ca el era de fata a zis ca se mai gandeste am sunato peste 2 ore si mi-a zis ca vrea ca sa-l conving ca lar insela pe el ( prietenul meu bun) am fost la ea dar cand am primit acel sarut a fost cel mai frumos sarut din viata mea am avut 50 pana atunci si nu stiam ce sa fac Dar in final am ales prietenia pentru ca fete sau baieti sunt o multime in lumea asta dar prieteni foarte rari intelegi ce vreau sa spun?

Pai mai flav, si eu am trecut printr-o situatie aproximativ asemanatoare. nu lua lucrurile asa grav, ca nu e chiar asa, linisteste-te.totul e doar in mintea ta, care te faci sa dramatizezi totul. pai uite ca ea vrea sa fiti iar ca inainte, dar tie ti se pare ca isi bate joc. nu e asa, crede-ma. lasa lucrurile sa mearga singure. am o intrebare:de ce a dat ea id-ul tau si nu p al ei? nu vad rostul, ea a gresit, iar tu nu mai fi asa drastica cu tine insuti. "ca esti o prietena nedemna", ca meriti sa se supere", etc. Nu scumpa mea, e absolut normal sa se intample asa(ca te-ai indragostit). Ce e rau in asta? Asta e si s-a intamplat. trebuia sa aiba grija de el daca il voia cu adevarat, dar si ea s-a distantat de el. uite, daca mai vrei sa vorbim: id: avva_iulian, si mai vorbim, promit sa nu ma dau la tine, ca stiu prin ce treci. bye

Buna`.
Cred ca ar trebui sa ramai cu prietena ta`
Nu renunta`la ea:d
de el te vei desparti`.
dar daca ea s-a dovedit a fi o prietena buna cu ea vei ramaneee
Am trc`prin asa ceva`
Adicc`cel mai bun prieten al meu era cu o prietena
si in excursie`la ariesheni acum o Luna`
s-a cam indepartat`de eaaa
si i-am fost alaturi
si lui si iei`
si fara sa vreau. dintr`un pariu m-am sarutat`cu el
si am regretat`enorm.Acum suntem cei mai buni prieteni`si e fratele meu:*
nu face aceeasi`greseala.:d
pusi:*
ast un raspuns:d

Lasal pe el ca baieti mai sunt dar preteni(a) asa buni(a) mai rar iti faci parerea mea acum tu stii si bafta in continuare

Stiu cum e sa pierzi o prietena buna, am trecut si eu prin asta si e pakat sa pierzi o prietena asa de buna

Aha. Eu cred ca ai gresit. Eu nu masi baga nici o data peste o fata care ii place la un prieten de al meu. Pur si simplu nu pot sa ma gandesc ca ii fur ''prietena''. Eu nu as suporta sa traiesc cu gandu asta. Oricat de tare mi-ar placea. Daca era sa nu ii mai placa era alt lucru. Cred ca iar fi facut chiar placere sa stie ca o prietena ca tine poate sa fie fericita. Dar in situatia asta e mai bine sa pui sentimentele prietenei pale in fata oricarui baiat. Nu lasa ca o prietenie ca a voastra sa se termine din cauza unui simplu baiat