Povestiti-mi o experienta prin care v-ati maturizat. mai detaliat. funda

Amalia@ dupa expierenta mea daca iubesti pe cineva draq si te desparti, te schimbi foarte mult. eu am vorbit cu fosta iubita 7 ani, am inchis ochii la multe dar acum i-am deschis. nu iti doresc asta daca iubesti dar sunt si alte metode. asta a fost una din metodele mele...

Pai, am fost cu o fata 9 luni, a mers super, lapte si miere pana cand am inceput sa ne simtim reci unul fata de celalalt, am vazut ca ea parca fuge de mine, cand vroiam sa o sarut, ea se ferea usor...am vorbit cu ea, a spus ca nu are nimic, ma iubea mult, si eu la fel, dar din pacate a inceput sa creada ca o ignor, la fel ca mine, ne-am intersectat gandurile si a iesit urat. Pana la urma, ne-am despartit, am pupato pe obras. picura usor, si am lasat-o singura intr-un parc micuts, ea a plecat acasa plangand si a inceput sa ma urasca. este de la alta scoala, si m-a barfit cum ca sunt un nenorocit fara sentimente, dar pana la urma a vazut ca nu e asa... in timp si-a dat seama, si acum ne mai vorbim, mai rar, macar cat sa imi amintesc de clipele dulci din viata mea, prima dragoste nu se uita niciodata. Aici mi-am dat seama ca trebuie sa pun mai mult suflet intr-o relatie, sa comunic, sa iubesc, trup si suflet, pana cand sudez la loc franghia iubirii mele.

Ne-am casatorit si am ramas insarcinata.de fapt era planuita nunta in data de 5 februarie anul acesta si eu am ramas insarcinata in decembrie, anul trecut.Toate bune si frumoase pana intr'o zi... in 9 februarie.Am fost la ecograf si mi-a spus ca inima bebelului meu nu mai bate.
A trecut ceva timp de atunci, insa de uitat nu avem cum.Insa, am ramas cu "sechele" daca pot sa le spun asa. Nu suport sa vad copii sub 5 ani si mai ales femei insarcinate.Devin invidioasa si cu un sentiment de ura pentru ca ele au si eu nu, pentru ca unele care nu si'au dorit au, pentru ca unele isi bat joc de ei, pentru ca unele ii parasesc sau chiar mai rau ii omoara si EU NU AM!
M'am maturizat mult, insa nici " maturizat " nu e cuvantul potrivit. Cel mai potrivit e ca viata mea a luat o intorsatura de 360 de grade.

N am nevoie de experiente sunt matur din cale afara)

Am fost cu un baiat trei luni, acum ceva ani.
Toate bune si frumoase pana cand am aflat ce om este si ce familie are.
Mafioti si prosti de genu.
Inevitabil ca m-am speriat, si daca vedeam pe cineva care semana cu el pe strada inima o lua razna, ma speriam ingrozitor.
Baiatul ma iubea, nu mi-a facut nimic rau pana cand i'am dat papucii. Dupa o perioada eu i'am povestit ca un tip ma urmarit, si a inceput sa imi dea detalii despre cum stau lucrurile.
" Sunt platiti sa aduca fete, ar omora ca sa primeasca bani. Sunt oameni nemancati ", lesinasem la figurat la aceste cuvinte.

Si asta ma maturizat. Chiar foarte mult. Nu mai am incredere in oricine si am devenit suspicioasa, analizez oamenii.
Dar aceasta stare, aceasta " eu" care de fapt nu eram eu ma calca pe nervi. Ajunsesem sa fiu paranoica. Vazusem un tip, il analizasem, ii retinusem figura cat de cat si adidasi. Buuun. Cand am plecat din oras, in autobuz acelasi tip, imi parea cunoscut, avea aceiasi adidasi. M'am strambat 5 minute la el ca apoi sa imi dau seama ca nu era acelasi tip cu primul, asta avea ochi albastri .
Ce sa zic, m'a schimbat un pic aceasta experientza.
Nu mai sunt eu atat de amabila cu baietii si ma feresc in oras sa vorbesc cu necunoscuti pentru ca imi aduc aminte vorbele lui : " Cum sa mergi mai singura in Tomis , esti nebuna, vrei sa ajungi pe centura? Nu sti ca acolo umbla tot felul de mafioti . ".
Singura in Tomis am mai fost, si de 12034 de ori pana acum dar nu am mai vorbit cu nimeni, m-am ferit de baieti , m-am ferit de probleme.