Prefer inainte sa va povestesc ceva in loc sa pun o intrebare. Cei care au un sfat, sunt receptiv. Pe la 20 de ani am inceput sa vorbesc cu o fata din alt oras la telefon, din intamplare. Am vazut ca imi place compania ei si am continuat conversatiile pe mess. Erau nesfarsite, nu ma saturam sa vorbesc cu ea, s-o stiu acolo. Ne-am indragostit. Da, la distanta. vreo 400 de km intre noi si prietenul ei. Ne-am apropiat atat de mult unul de altul incat ea l-a lasat pe el fiindca simtea ca ma inseala. Ne-am intalnit dupa 1 an de vise si planuri, de sperante, de iluzia primei vederi. Nu pot descrie ce-am simtit in momentul in care am avut-o in brate. Parca a fost ieri. Am inceput sa ne vedem mai des, cat se putea pentru amandoi. La o luna, la 3, o stiam acolo pentru mine si mi-era suficient, nu conta distanta. Dar intr-o zi am realizat ca am o varsta si trebuie sa fac ceva cu viata mea. I-am propus sa ne mutam impreuna la mine, dar mi-a spus sa mai astept sa termine studiile. Mai avea 2 ani. Mi se parea imposibil sa continui o relatie in care sa ma vad cu ea doar cu ochii pe ceas, cateva ore, maxim o zi. Am inceput sa n-o mai caut ca inainte, sa ma indepartez in speranta c-o uit. M-am apropiat de o fata de aici si am canalizat toata atentia spre ea. In tot timpul asta, Anca m-a cautat si m-a rugat sa n-o las, sa nu renunt la tot ce facusem impreuna, la visele noastre. Era disperata, imi spunea in permanenta cat de mult ma iubeste si cat sufera ca am ales pe altcineva. Au trecut luni de zile si mie imi mergea bine relatia; simteam uneori ca Anca nu mai exista pentru mine, ca tin la prietena mea mai mult decat la ea. Alteori simteam ca as renunta la toate pentru o ora in bratele Ancai.Au fost luni in care m-a cautat fara incetare, m-a implorat sa ma intorc daca o iubesc, m-a rugat sa ma mut acolo pana termina facultatea si apoi vedem ce e de facut. Am refuzat. Disperarea cu care ma cauta si ma ruga sa ma intorc ma impingea in bratele prietenei mele. Vedeam ca sufera in lipsa mea, uneori sufeream si eu la fel de mult, dar nu stiu de ce nu ma intorceam. Eram rece, sec, absent cand ma suna, indiferent cand imi spunea ca ma iubeste mai presus de orice. Stiam ca nu doarme fiindca se gandeste la mine, stiam ca nu ii e bine, dar parca o forta pe care n-o pot numi in niciun fel, ma indeparta de ea si ma impingea spre alta.Stiam ca are probleme si are nevoie de mine, dar nu ii acordam timpul meu.Stiam ca are probleme cu sanatatea si parca nu o ingrijeam ca inainte, nu o intrebam cum se simte, daca a mancat, daca si-a luat medicamentele. Am ajuns sa cred ca nu-mi mai pasa de Anca, ci doar de fericirea care se intrevedea langa Leona. Aveam sentimente contradictorii, dorinte contradictorii. Dar parca n-o mai includeau cu aceeasi tarie ca altadata. Au trecut 5 luni de cand am aflat ca Anca a fost grav bolnava si nu i-am fost alaturi cum ma ruga. Regrete? n-as putea descrie in cuvinte ce-am simtit cand prietena ei mi-a spus ca a fost spitalizata 2 luni. N-as putea descrie ce durere m-a cuprins in momentul in care am vazut o poza cu ea. Atat de trasa la fata, de palida, de slaba. o statuie de marmura. un inger pe care boala il facuse mai frumos decat inainte. Mi-au dat lacrimile. N-am stat pe ganduri si m-am hotarat sa merg s-o vad. M-am dus la ea, uitand ca am prietena, pentru ca Leona niciodata nu trezise in mine atatea sentimente in acelasi timp.Nu ma asteptam sa accepte sa ma vada la cat rau ii facusem.Ne-am intalnit si am tinut-o in brate, am simtit toata caldura pe care mi-o oferise ani la rand, am simtit iubirea pe care o refuzasem in urma cu ceva vreme. Am simtit c-am pierdut omul care m-a iubit mai presus de sine.Si nu era un sentiment deloc placut. Ma privea speriata, parca nevenindu-i sa creada ca sunt acolo, ma mangaia tacuta pe cap, cum obisnuia sa faca atunci cand ne vedeam. Atat de calda cu omul care a calcat-o in picioare. Cat de nobila mi se parea, cat de curat sufletul ei. Iar eu fusesem cel care se refugiase in bratele alteia, care ii scosese inima din piept si o pusese drept trofeu pe raft. Ma uram cand vedeam iubirea pe care mi-o purta inca, caldura cu care ma tinea in brate, ochii ei pierduti intr-ai mei. O iubeam cu toata fiinta mea pe aceasta copila care facuse totul sa ma retina si plecasem crezand ca tin la altcineva.Resimteam tot ce se intamplase intre noi ca un cutit care te loveste mereu in acelasi loc, pana te anesteziaza. Ingerul asta fusese ranit si inca iubea omul care il distrusese. Simteam ca sunt un om de nimic mai ales cand ma strangea cu toata puterea ei la piept. M-am pierdut cand i-am auzit bataile inimii si cand am simtit toate emotiile pe care le avea. Nu m-a iertat sau poate m-a iertat, dar nu ma mai vrea langa ea. Mi-a marturisit ca n-a incetat o clipa sa ma iubeasca, dar ca relatia mea e destul de solida si nu vrea s-o strice. Degeaba i-am repetat ca renunt la Leona. Mi-a zis ca e tarziu. Tarziu.cata dreptate avea cand imi spunea sa lupt pentru noi.Acum am ramas cu o persoana la care tin enorm, dar niciodata ca la Anca. Ma doare sufletul, imi sangereaza toate ranile. Mi-as dori sa fiu cu ea s-o ajut sa treaca peste boala care o distruge lent, sa ii arat cat regret ca am lasat-o. Dar e tarziu...am simtit in privirea ei si in sarutul pe care mi l-a dat cand am plecat.As vrea sa pot schimba trecutul, dar nu am cum. Leona ma iubeste si eu tin la ea, in felul meu.Sau poate doar ma atrage si ma alimentez cu afectiunea pe care mi-o ofera. Nu stiu.Se spune ca nu poti iubi doua persoane odata, iar eu simt abia acum cat de mult o iubesc pe Anca. N-am nicio indoiala. Poate Leona mi-o va scoate din suflet definitiv pe EA, dar in mod sigur ma vor urmari remuscarile toata viata si intrebarea "CE-AR FI FOST DACA.". A existat o fata care mi-a fost alaturi mereu, care nu m-a lasat nici atunci cand eu am umilit-o si am tratat-o cu indiferenta. Si nu am avut puterea sa vad dincolo de distanta care ne despartea. M-am multumit cu ce-am avut langa mine si am fost fericit. Dar acum tristetea pe care o simt nu o stie decat cel care a trecut prin asta. Va multumesc celor care ati citit aceste randuri.Simteam nevoia sa ma eliberez si sa deschid si altora ochii. Nu va purtati ca mine, oameni! nu ucideti fiinta care si-ar da si viata pentru voi! Exista un moment cand trecutul vine peste noi si ne face sa platim. Daca iubiti, luptati pentru persoana iubita. Sa stiti ca am avut multe momente in care am crezut ca o iubesc pe Leona, dar a fost necesar sa o simt pe Anca iar in bratele mele sa imi dau seama cat m-am inselat. A fost necesar sa pierd ca sa vad ce-am avut. Abia atunci am apreciat toate mesajele ei disperate, toate rugamintile, toate lacrimile pe care le varsa la telefon.Toate lucrurile care la un moment data ajunsesera sa ma dezguste acum le inteleg si le apreciez din plin. Credeti ca merita sa mai lupt pentru ea, desi am ranit-o atat de mult? Cum pot sa renunt la relatia asta de un an cand stiu ca poate Anca nici nu s-ar intoarce la mine?

Se spune ca fiecare persoana care trece prin viata noastra are un loc unic, un coltisor in inima noastra; altii au mai mult, altii mai putin.
Din pricina grabei si uneori chiar si a egoismului se intampla sa facem lucruri regretabile pe care din pacate nu le putem corecta.
Dragostea dintre tine si Anca se pare ca a fost puternica, insa nu atat de puternica si pentru tine, care nu ai tinut cont si de opiniile si nevoile ei. In zilele noastre, o femeie simte nevoia de a fi implinita nu doar pe plan sentimental.
Din pacate, distanta v-a racit relatia. Cine si-ar fi inchipuit ca se va ajunge aici...
Ai mentionat ca Anca refuza impacarea cu tine. Incerc sa ma pun in locul ei, pentru ca am trait si eu ceva asemanator. Desi ea te-a iubit si cred ca inca te mai iubeste, incearca sa te uite din motiv ca simte ca si cum ai "murdarit" iubirea pe care ati trait-o.
Nu e usor sa uiti, de fapt nu se uita niciodata nici dezamagirile, nici amintirile placute, dar nici persoanele cele mai dragi. Amintirea e o parte din noi, din viata noastra, iar durerea si ranile doar le amelioram, le cicatrizam in speranta ca cineva ne va ajuta sa stergem cu buretele.
Tot ce ni se intampla e pentru a ramane cu ceva ca sa fim cu bagare de seama data viitoare.
Tu ce ai desprins din toata povestea asta?
"Nu da pasarea din mana pentru cea de pe gard."
Daca iubesti acum pe cineva si stii ca iubirea e reciproca, ce altceva iti lipseste?
Daca iti pui mereu intrebari ca "ce-ar fi fost daca..." vei trai mereu in iluzii, iar prezentul trece pe langa tine cu tot cu fericire.
Un pas gata facut nu mai e de intors. Obisnuieste-te cu ideea.
Ai gresit prima data cand ai gandit doar pentru tine, acum gandesti la fel.
Oare nu vei regreta iar? Gandeste mereu consecintele si nu va mai suferi nimeni.
Imi pare rau pentru ceea ce nu mai e, dar viata merge mai departe, inca mai sunt multe de trait... parerea mea.

Foarte frumoasa si impresionanta povestea ta de dragoste mai impresionat foarte mult si nu multi au o astfel de poveste de acea cred ca ar fi cel mai bine sa lupti pentru ea asa cum ea sa luptat pentru tine inainte tot asa si tu acum trebuie sa lupti pentru ea si daca spui ca te iubeste atat de mult sunt sigur ca te va ierta pana la urma dar trebuie sa lupti sa vada si ea ca o iubesti si ca iti pare rau ca nu ai bagat-o in seama inainte si ca ai da orice ca sa fi cu ea iar eu daca as fi in locul tau asa as face nu as lasa o fiinta care ma iubeste atat si de acea eu te sfatuiesc sa lupti pentru ea si chiar daca va fi greu o sa reusesti.

Te-ai gandit ca poate nu e dragoste ci mila? Pentru ca e imposibil sa iubesti doua persoane in acelasi timp. Iar daca a existat o perioada atat de lunga in care ai ignorat-o, ai respins-o si nu ti-a pasat de rugamintile ei inseamna ca dragostea ta pentru ea nu era asa mare sau nu era deloc. Daca ai putut si poti sa ai in continuare o relatie cu altcineva inseamna ca poate n-ai iubit-o. Nu poti sa le iubesti pe amandoua in acelasi timp, cu siguranta pentru una din ele e doar afectiune, ca pentru o prietena, amica sora si cel mai probabil asta simti pentru Anca. E posibil sa confunzi sentimentele... Tu stii mai bine ce simti, dar priveste in adancul sufletului tau si da-ti seama ce simti, daca ceea ce simti pentru Anca e dorinta, pasiune, iubire sau doar compasiune, mila, afectiune...

Buna Alexander! M-a uimit povestea ta...pe de-o parte ma regasesc si eu in ea[si eu am un prieten pe care il iubesc enorm, nu pot sa stau nici macar o zi fara sa ii aud vocea dar ma gandesc ca nu avem niciun viitor impreuna deoarece mereu imi spune sa ma mut cu el dar nu intelege ca trebuie sa imi termin studiile, mi-a zis ca daca plec la facultate se incheie totu. E gresit sa crezi ca nu ma iubeste deoarece sunt seri in care plangem amandoi la telefon din cauza unor chestii aparent banale, orice cearta cat de mica, ne raneste] In ceea ce priveste relatia ta cu cele doua fete, inteleg ca le iubesti pe amandoua, dar ceea ce simti pentru Leona nu se compara cu ceea ce simti pentru Anca. Te gandesti uneori ca totul incepe atat de frumos si deodata se termina in cel mai urat mod. Nu as putea gasi un vinovat in toata povestea asta, nu pot spune ca ai gresi tu pentru ca s-au comis greseli din ambele parti. Daca ti-as spune sa insisti cu Anca nu as face bine pentru ca gandeste-te ca o faci pe Leona sa sufere, pentru ca e clar ca intr-un an si ceva si sentimentele Leonei sunt destul de puternice. Sentimentele tale pentru Anca sunt mult mai puternice, dar exista situatii in care iti alegi un drum din care nu mai exista cale de intoarcere. Ceea ce face Anca nu e decat o demonstratie de cat de mult te iubeste, iti arata ca nu vrea sa iti strice fericirea. In cazul tau e greu sa iei o decizie si nu sunt eu in masura sa iti zic pe cine sa alegi dar un singur lucru este clar: nu8 se compara sentimentele tale fata de Anca cu cele fata de Leona. Din pacate e o decizie care iti apartine doar tie, noi cei din jurul tau dor ne dam cu parerea dar sfatul meu e sa nu te l-ai influentat de nimeni, fa doar ceea ce iti dicteaza inima. Bafta!

Vad ca esti un baiat sensibil din ceea ce ai scris, sper sa fie si in realitate. Intr-adevar, ai gresit mult. Ideea mea este sa te duci la Anca si s-o susti in boala pe care o are si s-o ajuti, fa-i un cadou frumos si explica-i cam ce ai scris aici...treaba cu "varsta". Ei bine, varsta nu conteaza in dragoste, mai ales daca amandoi ati avut aceleasi sentimente unu fata de celalalt si daca povestea voastra de iubire e asa frumoasa. Intreab-o pe Anca daca mai simte ceva pentru tine si cere-i o a2a sansa si promite-i ca (daca o iubesti asa de mult precum zici) nu o vei dezamagi. Lupta pentru persoana pe care o iubesti cu adevarat, si pentru care ti-ai da viata. Strange-o in brate ca prima oara si fa-o sa isi schimbe ultima parere Eu sunt fata si iti spun cum ar gandi Anca, sau orice fata in general...Incearca sa o recastigi pe Anca daca tii la ea din toata inima sper ca te-am ajutat

Ce poveste
Incearca sa mergi la ea si sa-i spui ca un om cu un suflet atat de bun ca ea (asta am inteles din povestea ta) nu ar face greseala pe care ai facut`o si tu in trecut.Nu poti renunta la persoana pe care o iubesti atat de mult. Dragostea invinge mereu, nu`ti pierde sperantele! Sper sa reusesti!

Oi, doamne da mult ai mai scris, un roman intreg. Puteai din 2 fraze sa faci o singura propozitie ca tot aia e pana la urma. Da ma rog, ce am mai putea sa-ti spunem noi?
Sa te consolam cu pierderea ta? Ai fost foarte nehotarat si asta te-a costat. DE ce ai trecut asa repede la o alta relatie? Puteai sa mai astepti sa ai rabdare ce daca era distanta mare. Eu am o relatie in care el studiaza la facultate in Anglia iar eu in Romania, crezi ca asta ne-a impiedicat asa de tare sa avem o relatie. Ce daca ea era acolo si tu aici... Nu puteati stii cat de mult tineti unul la altul pana nu lasati timpul sa decida asta.
La fel cum e si la mine relatie de la distanta pot sa-ti spun si tie ca daca ai fi avut incredere in relatia asta si nu te-ai fi lasat descurajat de distanta si de putinul timp petrecut impreuna eu zic ca n-ai fi plecat la alta. Fata are dreptate sa nu te mai accepte.
Pe data viitoare gandeste de 2 ori inainte de a actiona.
Chiar si o relatie de la distanta poate rezista daca aveti incredere si daca e posibil sa va legati viitorul impreuna( sa va mutati impreuna) adica sa aveti cam aceleasi teluri in viata astfel incat pe viitor sa puteti fi impreuna.

Nu renunta. Sa intors roata. E o intamplare trista. A suferi. Acum e randul tau sa suferi...

Eu zic sa lupti si daca amandoi va iubiti reciproc inseamna ca va veti impaca pentru ca dragostea invinge! Atragei atentia cu ceva ca de exemplu : fa un filmulet asemanator cu acesta http://www.youtube.com/watch?v=v3kj90Er5_o, sun-o in fiecare zi,trimitei smsuri cu te iubesc, intreab-o cum se simte si cerei iertare.Fa asta pentru un timp, apoi fai o surpriza du-te la ea cu flori si intreab-o daca vreti so luati de la inceput! Succes si sper sa fie bine :*

Doamne! Deci nu pot sa explic in cuvinte sentimentul pe care il am acum dupa ce am citit.Nici nu stiu ce sa iti spun.Dar un lucru e sigur. Daca intr.adevar o iubesti lupta pentru ea. Toate trec. la fel si supararea ei. Dragostea va ramane mereu. La fel si amintirea ca ai facut o persoana sa sufere atat. Lupta astfel incat ea se va intoarce daca te iubeste cu adevarat. Eu asa as face si mi-as cere scuze pentru ignoranta si nepasarea pe termen atat de lung. Sper ca ti-am fost de ajutor. Succes!

Am avut ceva de citit
Dar uite cum as face eu.Mergi la ea fara sa stie prietena ta actuala, mergi la ea si spune-i ca la fel cum ea te implora sa nu o parasesti la fel o implori si tu. Spune-i ca desi leona te iubeste tu tot nu esti in largul tau si cu sufletul impacat. Oferai toata afectiunea de care dispui.Arata-i ca o iubesti cu adevarat.Dar toate astea in secret, pentru ca daca vezi ca ea totusi te respinge.Nu ai altceva de facut decat sa te reintorci la leona.

Sper ca te-am ajutat. Bafta

Las`o pe Leona. Du-te la Anca daca tu chiar o iubesti. Cereti scuze. stai cu ea ...Lupta pentru ea. Fai o surprriza, du-te la ea, Stiu cum e sa iubesti pe cineva care e departe de tine.

Doamne cat de rau imi pare pentru tine.nici nu ai idee cat m-ai emotionat, tinand cont ca eu sunt o persoana rece.intoarce-te la anca,implor-o sa te ierte, marturiseste-i tot ce ne-ai zis noua si nu are cum sa nu zica da.te-ai iubit atata amar de timp cat tu ai fost un magar si nu te-o interesat nimic din ce spunea ea, sa te muti pana termina studiile etc etc.ai preferat sa stai unde ai crezut ca iti va fi bine mereu, nestiind ca te va mustra constiinta cand vei afla de sanatatea ancai.intoarce-te la ea nu fi prost pentru ca te vei trezxit la 60 de ani singur sau cu o persoana oarecare si iti vei aduce aminte ca la 25 de ani sau cat ai tu, ITI PUTEAI ALEGE ALTA SOARTA, POATE MAI BUNA.cu respect flacau

E greu...stiu.nu pot sa zic ca trec prin ce treci tu.dar la fel am si eu o prietena la distanta.si e GREU, e teribil de greu :d. Si simt cum si cat ne iubim.simt ca nu as putea-o lasa.dar nu stiu daca viata imi va "perminte" sa o pastrez! Daca as fi in locul tau.as uita macar o data "de ce simt eu","de ce vreau eu" si m-as duce si as incerca sa ma revansez! Pentru ca cu siguranta ea te va ierta daca ar vedea ca tu vrei sa fi acolo pentru ea! E clar! . Dar trebuie si tu sa vrei cu adevarat asta si totodata sa fi pregatit sa oferi fara sa primesti la inceput(din ce ai pov. doar ai primit). sunt sigur ca daca vei fi acolo pentru ea vei reusi! Mult succes!