Revin cu vechea mea problema. un scurt rezumat pentru cei care nu stiu:desi am 18 ani, parintii imi interzic categoric o relatie.de 8 luni sunt cu un baiat, de care initial le-am spus alor mei, insa dupa ce mi-au facut un scandal monstru si m-au obligat sa ma despart de el, am fost nevoiti sa ne vedem pe ascuns.
acum ceva timp, el nu a mai suportat situatia(ne vedeam f rar, mai ales ca nu eram dn acelasi oras)si ne-am despartit.la putin timp ne-am impacat, neputand sa stam despartiti, insa situatia e aceeasi.
am vorbit din nou cu parintii mei, le-am spus ca am terminat liceul, am intrat la facultate si nimic. i-am rugat sa il cunoasca, nici nu au vrut sa auda.nu ii inteleg, nu stiu cum si ce sa fac.
in toamna plec in bucuresti, dar el ramane acasa(e mai mic cu 1 an scolar fata de mine) si nu vrem sa ne despartim pentru anul care urmeaza, ca apoi va veni si el in buc.insa va trebui sa ne vedem in weekenduri, lucru imposibil daca situatia ramane aceeasi.
cei care poate ati mai trecut prin asa ceva, spuneti-mi si mie cum sa fac, ce sa le spun alor mei.am incercat pe toate partile, insa nu ajung la o solutie!

Habar n'am ce sa zic daca ei nu vor sa auda tot ce poti sa le spui este ca ai 18 ani! esti majora :\ daca nici asa nu vor trebuie sa te intalnesti pe ascuns imi pare rau asta este...

Eu am fost in situatia ta si pana la urma nu am mai tinut cont de nimeni si ne am mutat impreuna

Alege si ce crezi ca e bine pentru tine, nu doar pentru ai tai!

Salut ma numesc madalina si am 31 de ani. Am fost si eu aceeasi situatie ca si tine acum 15 ani dar cu" perseverenta" ajungi acolo unde doresti intodeauna.Si eu am fost nevoita sa ascund mult timp relatia mea cu prietenul meu, asta dupa ce mi s-a interzis de catre mama, dar noi am continuat sa ne intalnim.Acum la anii care ii am o intelg perfect pe mama, cu toate ca atunci o uram, dar chiar ea nu imi voia raul doar ca s-a grabit sa judece un om inainte sa il cunoasca. Dupa cativa ani de "relatie secreta" binenteles ca s-a aflat a facut consiliu de famile pentru ca mamei i se parea ca se ajunsese intr-un impas, ca nu putea sa se mai inteleaga cu mine, si dupa o lunga predica si morala m-am ridicat in picioare in fata mamei si i-am strigat raspicat "da am o relatie cu respectivul si il iubesc dar am numai 18 ani si nu am de gand sa ma marit cu el daca de asta te temi asa ca stai linistita". Dupa toata discutia asta, spre mirarea mea si a tuturor mama a incetat sa ma terorizeze si trecand cativa ani a acceptat sa-l cunoasca si chiar nu au mai existat obiectii din partea ei. Dupa cum iti spuneam acum am 31 de ani sunt casatorita cu respectivul baiat si avem un baietel de doi ani impreuna iar mama e o soacra cum nu se poate mai buna.