Eu cred. povestea mea ar fi ca la 12 ani am parasit orasul iar baiatul cu care am copilarit de mica a plecat in Italia. dupa 5 ani in care nu mai stiam nimic unul de altul Dumnezeu ne a reunit destinele intr'un oras al italiei.de atunci suntem de nedespartit, casatoriti si avem si un fiu impreuna. dupa 7-8 ani de relatie iata'ne tot impreuna, tot ca doi porumbei.
Atunci cand nu avem succes, credem in acest slogan, care poate fi si adevarat.
Destinul ti-l faci tu. Nu exista o pereche ideala, astea-s niste basme in care cred numai copiii. Altfel n-ar mai fi atatia oameni singuri.
Intr-un fel... unele persoane parca sunt facuti unul pentru altul!
Altele...doar primesc ce merita, de fapt e un subiect care ar trebui detaliat dar...
Nu este adevarat! In conditiile potrivite, orice baiat se poate indragosti de orice fata.De aceea si prind la public filmele romantice cu personaje diametral opuse ca statut social, etnie, provenienta, etc.(exemplu - a se introduce aici orice telenovela din istorie). Realitatea bate filmul...Nu poti fi un cuplu impotriva tuturor.Asta e pura fantezie! Oricat ar fi de mare o dragoste, are nevoie de sustinere si din exterior.Altfel se va stinge intr-un mod mai mult sau mai putin dureros.
Poate pentru cineva suna banal, dar cred in soarta si ca nimic in lumea asta nu e intamplator.Citisem multe la subiectul asta.Se spunea undeva ca fiecare om isi are drumul sau. Oricat te-ai abate de la acesta, intr-un final ajungi la acelasi punct de destinatie.Cunosc si situatii din viata, care nu pot fi considerate o coincidenta. Imi amintesc si acum un caz real.
,, O d-na impreuna cu fiul ei aveau niste treburi in oras.La un moment dat,ajunsesera in dreptul unei femei,, ghicitoare''. Femeia o oprese sa-i spuna ceva, dar d-na o privise sceptic ( stiti cum is ghicitoarele astea). Ei isi vazuse de drumul lor, dar femeia ii strigase in urma ca feciorul ei va muri curand de la innec. D-na n-a dat mare atentie, dar oricum o framanta gandul asta. Avea o oarecare frica. Era vara.Baiatul vroia si el sa mearga cu prietenii la scaldat, dar mama-sa nu-l lasa.Se temea. Intr-o zi, stigandu-l pe-afara, baiatul nu-i raspunse.Il cautase prin drum, se gandea ca e la joaca.Peste ceva timp il gasise mort in gradina.Se innecase c-o pruna.''
Deseori stau si ma gandesc,sa fie oare asta o coincidenta? Mai sunt ele mii de situatii.
Ceea ce tine de persoana predestinata,da... este. Din propria experienta... vad deseori cate un baiat bun, destept, nici nu e urat sa nu te poti uita la el, parca are ganduri la locul lor si s-ar parea ca e ceea ce trebuie, dar nu pot.Nu ma atrage sufleteste.
Frumos
Merci frumos.