Am si eu nevoie de un anunt publicitar in care sa promovez consumul de mere! minimum 14 cuvinte! pls. cel mai frumos anunt primeste funda! si scuze pentru categorie. dar este cea mai vizualizata!

Merele - Sursa naturala de sanatate
Merele sunt de departe cele mai cultivate si consumate fructe din România. Aproape în fiecare livadã româneascã creste cel putin un mãr, fructele lui fiind consumate din toamnã si pânã în primãvara urmãtoare.

Oare au ales bine românii fructul care sã-i mentinã sãnãtosi întreaga iarnã? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic:

PROPRIETÃtILE BINEFÃCÃTOARE ALE MERELOR

Previn bolile cardiovasculare prin scãderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintele ei neplãcute, în special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datoreazã fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagã LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv si se poate spune cã îl „mãturã" afarã din corp, fãrã a mai permite reabsorbtia lui atât de nocivã, în timp ce pectina, principala fibrã solubilã, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur mãr mare pe zi este astfel în mãsurã sã scadã nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.

Previn atât constipatia cât si diareea: ele contin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât si insolubile, necesare în caz de constipatie.

Previn cancerul de colon: datoritã fibrelor alimentare insolubile ce previn constipatia si protejeazã mucoasa sensibilã a colonului de diversi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.

Au actiune antioxidantã puternicã deoarece contin multi flavonoizi si prin aceasta preîntâmpinã un mare numãr de afectiuni cronice si degenerative: merele, alãturi de ceapã si ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de mãr existã cantitãti mari de cvercitinã, o flavonoidã cu actiune antioxidantã puternicã, care amplificã actiunea vitaminei C si astfel protejeazã de cancer în general. În ceea ce priveste intensitatea actiunii antioxidante, dintre fructe se aflã pe locul doi, dupã merisor, datoritã cantitãtilor mari de cvercitinã, catechinã, floridzin si acid clorogenic. Actiunea antioxidantã a 100 g coajã de mãr echivaleazã actiunea antioxidantã a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arãtat cã cvercitina administratã singurã nu are efect antioxidant, însã administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de mãr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mãrul integral, deoarece compusii responsabili de acest efect sunt concentrati în coajã. Un alt aspect remarcabil este acela cã aceste substante active cu rol antioxidant si antitumoral din mãr sunt foarte stabile în timp, compozitia merelor dupã 200 de zile de la cules fiind aproape aceeasi cu acea din ziua culegerii. Însã procesarea lor, de exemplu în vederea obtinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantã a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Asadar consumul de mere întregi este în acest caz preferabil sucului.

Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scãzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronsic si diabet zaharat, comparativ cu alte fructe si legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arãtat de asemenea cã merele inhibã semnificativ, cu 39-43%, cresterea celulelor de cancer hepatic si de colon, în special soiul rosu delicios si merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu. Merele îmbunãtãtesc functiile pulmonare si normalizeazã greutatea. Practic protectia este cu atât mai bunã cu cât se consumã mai multe mere, zilnic.

Mentin normal nivelul glicemiei: desi merele sunt fructe dulci, ele contin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructozã, care este eliberatã lent în sânge dupã absorbtia intstinalã, fãrã a creste glicemia.

Scad riscul formãrii de calculi urinari din oxalati (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0, 5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modificã pH-ul urinar si nu mai permite formarea cristalelor de oxalati în urinã.


Protejeazã în mod natural de radiatia solarã ultravioletã: unul dintre ultimele studii stiintifice au arãtat cã fenolii antioxidanti continuti în coaja unor specii de mere cresc foarte mult rezistenta pielii umane la radiatia ultravioletã solarã, protejând astfel de inconvenientele zilelor toride de varã.

Mentin sãnãtatea plãmânilor si pancreasului: un studiu epidemiologic larg realizat în Anglia, Finlanda si Olanda, în care au fost inclusi în lot cei cu un consum minim de 2 mere pe sãptãmânã, au arãtat fatã de lotul martor cã consumul de mere este invers proportional cu incidenta astmului bronsic si a dibetului zaharat tip 2 si este în general asociat cu o stare de sãnãtate optimã a plãmânilor.

Previn osteoporoza specificã menopauzei: un flavonoid continut doar în mere si numit phloridzin previne osteoporoza asociatã cu menopauza, datoritã actiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.

Desi merele s-au dovedit atât de extraordinare, ele retin pesticide dacã au fost stropite - acest lucru se poate evita curãtând coaja fructelor, deoarece majoritatea pesticidelor sunt depozitate în coajã, însã astfel se pierd si majoritatea fibrelor alimentare si a flavonoidelor. Aceeasi problemã o ridicã si merele cerate. Chiar dacã pesticidele sunt prezente în alimente în cantitãti foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sãnãtãtii si compromit în primul rând functiile ficatului pe care îl suprasolicitã, dar afecteazã si starea fiecãrei celule a corpului, precum si calitatea activitãtii sistemului nervos. Din aceste motive este foarte important sã consumãm mere cultivate organic.

De aici alege-ti tu ce idei iti plac !

Te pup!