Ca sunt timizi, frustrati, introvetiti si ca ar trebui sa socializeze si sa fie mai deschis, sa faca si ei parte din grup, caci fiinta umana n este solitara.
Cred ca e nevoie de un raspuns din perspectiva unei persoane singuratice.Pe langa faptul ca nu m-am simtit niciodata in elementul meu total cu colegii de clasa,am trecut si printr-o trauma, am avut o perioada de schimbare, iesit in evidenta, impuls care nu a fost prea bine primit si am primit destule jigniri, atat pentru aspect cat si pentru comportament.Doar ca am tendinta de retragere numai fata de colegii de clasa,e incredibil cat de usor ma schimb cum ies de acolo. Celelalte domenii ale vietii sunt perfecte, am cea mai frumoasa relatie, un prieten si prietena foarte buni si o gasca ce-i drept putin dezamagita de viata, dar sunt ok.Mi-as dori sa imi recapat increderea asta, cu toate ca nu mi s-a mai zis nimic efectele inca se vad dupa 4 ani
Viata parerea mea e o luna calatorie plina cu experiente asta e viata nu vad ce viata e aia daca vezi numa filme si atat oricum cum o iei nu te poti izola de oameni plus ca poate reusesti sa dai peste o persoana rationala cei drept sunt putine da poste dai asa nu vei da si izolarea da depresie cel putin mie imi da depresie singuratatea poate tie nu fiecare e diferit
Cu plăcere, ai Facebook?
Am si Facebook, ca nu sunt asa virtuala.
Care e?
Da chiar, care e? Nu de alta, dar nu vreau sa ratez vreo combinatie la un menage a trois Da si tu Facebook baiatului, poate ii dai sfaturi bune despre D&S
. Ai cam ratat ce mai e la categoria asta.
Ehh uite eu tocmai asa sunt si nu imi pare rau.E foarte frumoasa linistea, sa stai sa te gandesti la fel si fel de chestii.Pana la urma nu toti oamenii sunt la fel iar mie imi place sa fiu singura.Decat sa ies cu fetele in cluburi sau cine stie pe unde mai bine citesc o carte.E foarte relaxant.
anonim_4396 întreabă: