Am nevoie de sfaturi din partea voastra, vreau sa trec peste o despartire.
Am 18 ani (nu-s o coinaca de 14-15 ani care face drame din orice), am avut parte de cateva relatii la viata mea, insa, dintre toate pe care le-am avut, doar un singur baiat m-a facut sa sufar cu adevarat.
Au trecut 7 luni de cand n-am mai vorbit, iar in astea 7 luni m-am gandit zilnic la el, l-am visat noaptea, ca suntem iar impreuna si ca vorbim, ca suntem fericiti. In diminetile acelea ma trezeam plangand.
Chit ca relatia a durat putin, cateva luni, nu va puteti da seama cat de mult l-am iubit si cat de mult am tinut la el; m-am socat pe mine, nu credeam vreodata ca un baiat ma poate face sa am asemenea sentimente puternice...
Nici nu stiu de ce ne-am despartit, n-am mai vorbit pur si simplu. Bine, el era genul de baiat care dorea sa cunoasca multa lume, sa cunoasca multe fete si am inteles asta, a vrut libertate... dar o parte din mine inca nu s-a impacat cu chestia asta si de-aia inca sufar enorm.
M-am mintit pe mine atatea luni ca nu sufar, ca sunt bine fara el, dar mi-am dat seama cu adevarat cat de mult l-am iubit si cat de mult am suferit in momentul in care l-am vazut in realitate tinandu-se de mana cu alta fata, in acel moment am simtit cum mi se frange iar inima (l-am vazut dupa vreo 5 luni de la despartire, cu toate ca stiam ca are prietena, nu m-a deranjat decat in momentul in care i-am vazut in realitate impreuna). Si iar, ce m-a facut sa realizez cat de mult a insemnat pentru mine, a fost momentul in care ne-am intalnit din intamplare intr-un loc si am inceput sa tremur toata si sa ma panichez, lucru care nu mi se mai intamplase niciodata. Atunci am vorbit putin, m-am simtit bine pe moment, dar aia a fost tot; nu ne-am mai intalnit de atunci si nici n-am mai vorbit, iar am inceput sa sufar, dupa 6 luni de la despartire.
Si am ajuns acum, la 7 luni de la despartire, sa ma gandesc la el parca din ce in ce mai mult, nu imi vine sa cred ce mi se intampla 
).
Asa ca va rog, cum pot face sa trec peste? Am incercat sa vorbesc cu alti baieti, sa incerc sa le ofer o sansa sa ii cunosc, dar de fiecare data cand vorbesc cu vreunul, ma gandesc la fostul meu si efectiv incep sa ii ignor si sa ii evit; nu mai simt acel sentiment de dorinta de a cunoaste "baieti noi", parca nu mai vreau pe nimeni; si sincer, chiar nu mai vreau pe nimeni, il vreau pe el si atat.
Off doamne... nu stiu ce sa mai fac, nu stiu cum sa fac sa nu ma mai gandesc la el, nu stiu cum sa fac sa imi revin. Astept sfaturile voastre, dau funda
PS: imi pare rau ca am scris atat, dar simteam nevoia sa ma descarc undeva, nimeni nu stie ce e in sufletul meu in momentul de fata. Sper ca nu v-am plictisit . Si va rog fara hate, chit ca tin la el (hate), nu e cazul acum si aici, am destule pe inima.
PSS: daca doreste cineva sa afle mai multe despre aceasta situatie (sunt mult mai multe de spus, dar nu vreau sa intru in detalii aici), sa lase un Facebook/insta/snap si il/o adaug eu. Adica as vrea sa ma descarc complet de asta si poate ma puteti ajuta mai usor daca cunoasteti intreaga situatie
Neața bună. Niciodată nu vei putea sa zici de exemplu :gata începând de acum îl uit și nu mai mă gândesc la el și gata să crezi că ai trecut peste.
Dar, ce vei putea face spre a vindeca 'rana' e pur și simplu să accepți situația în fiecare zi iar în timp vei vedea rezultatele. Totul cu pașii mici. Una dintre cele mai mari greseli pe care le vad eu după despărțiri este aceea de a înlocui pe fostul/fosta cu orice preț în cel mai scurt timp posibil. A fi singur e o experiență, te redescoperi pe tine,pasiunile tale. Fă ce îți place. Ieși în natură și trage aer in piept,bucură-te de orice in jurul tau pentru că tu alegi cum vrei sa fii. Umple-te din nou cu dragoste, emană iubire in jurul tau. Pune-te pe tine la punct în timp și cu pași mici doar așa se poate din perspectiva mea iar atunci când vei intra în altă relație sa fii completă (neavând nevoie de cineva care sa îți umple un gol sufletesc sau mai rău de o jumatate), totul sa fie natural și de la sine. Bucură-te de aceasta perioadă din viața ta și zâmbește in fiecare zi. Izvorul fericirii este in tine și trebuie să izvorască începând de acum, doar tu poți face pace cu tine însuți și atunci vei fi in armonie cu cei din jur. Fericirea e o cale nu un scop.
Nu urî nimic din trecut. Acceptă și păstrează în suflet toate amintirile cu el. Sunt ale tale, ele te vor construi pe viitor. Fii stăpânul deciziilor tale.
Dar da. Îi poți da block pe rețelele de socializare ca sa îți poți vedea liniștită de viața ta.
Regăsește-ți pasiunile și ia viața așa cum vine. Trăiește clipa.
Sper că ți-am pus zâmbetul pe buze macar 1%. Multa bafta.
RăspundeChiar m-ai bucurat cu acest mesaj. Fac tot ce e posibil: sport zilnic, ma joc pe calculator, ascult muzica, ies cu prietenii, nimic nu ma poate face sa-mi oau gandul de la el. Parca orice as face, tot despre el e vorba
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
M-a facut sa sufar cu adevarat.
Tu te-ai făcut să suferi, nu el te-a făcut.
cat de mult am tinut la el
ai ținut= ai vrut să fie al tău. Și dacă ai vrut să fie al tău, asta a fost egal pentru tine că trebuie să fie al tău. Iar dacă trebuie și nu e, ce, cine e de vină, că lumea nu este așa cum vrei tu, lumea sau gândirea ta greșită. Durerea vine din asta, dacă îl vreau, gata, el trebuie să fie al meu!
vrut libertate... dar o parte din mine inca nu s-a impacat cu chestia asta si de-aia inca sufar enorm
Da, orice om, bărbat dorește libertate.
Din filmul Șatra.
Ea.
-Mă iubești?
El.
- Mai mult decât tine iubesc libertatea.
Apoi ea îl omoară. Atât o ducea mintea. Țigancă rusoaică.
nu imi vine sa cred ce mi se intampla
Ți se întâmplă pentru că lași să se întâmple. Și se întâmplă pentru că pentru tine iubirea asta înseamnă.
Iubesc= vreai să fie al meu.
Dacă nu se poate să fie al meu, atunci urăsc
Iar pentru că nu pot să îmi descarc ura, ea se transfomă în durere.
Un exemplu. Avea 16 ani. El a părăsit-o.
Ea a început să aibă crize de nervi așa.
El m-a părăsit. Durere= ură, nevoia de descărcare a urii. În timpul crizei de nervi, ca să descarce nervii plângea. urla și mergea în bucătărie, lua farfurii și le trântea de podea să le spargă, le arunca pe fereastră de la etajul 11. Una din acest bombardament era să mă pocnească pe mine în cap pe strada Fabricii într-o seară la ora 23. La fel pățești și dta. Când începi să tremuri, aceea este o descărcare nervoasă prin mușchi.
chiar nu mai vreau pe nimeni, il vreau pe el si atat.
Aici este o greșeală care începe de când sugi la mama.
Ți-e foame, plângi, urli = agitație, ca să afli alții că îți trebuie mâncare.
Ce face mama?
Îți dă.
Și tu înveți asta. Dacă urlu și fac scandal, mama îmi dă.
Apoi ai 5 ani și mergi cu mama și tata la mall. Și vrei înghețată.
Și ei zic, nu. Atunci tu te trântești pe jos. urli și faci o criză de nervi de sunat la 112 și la SMURD, până primești înghețată.
Apoi te maturizezi sexual și ai nevoie de sex, nu ca porno, ci ca nevoie vitală, la cum ai nevoie de apă, aer, mâncare.
Și așa cum ai fost obișnuită când sugeai la mama, dacă nu primeai ceva, acum tu îl vrei pe acela. Și dacă nu îl poți avea, ca la mama la sân, ca în mall la înghețată, faci crize de nervi cu tremurat, că acel obiect sexuual nu este al tău el se ține de mână cu altă fată.
Soluția? Descărcarea nervilor prin sport, gimnastică, ca să nu ajungi să tremuri sau să spargi farfurii.
Soluția pentru creier, să repeți mantra.
El nu este proprietatea mea.
Nici un bărbat nu este proprietatea mea, chiar dacă este partenerul meu.
dar simteam nevoia sa ma descarc undeva.
Da, te-ai descărcat prin vorbe, scriind. Trebuie să descarci tot corpul prin sport, gimnastică, dans singură la tine în cameră, dans la discotecă.
nimeni nu stie ce e in sufletul meu in momentul de fata.
Eu știu, căci am trecut și eu cel puțin o dată prin aceasta.
Adica as vrea sa ma descarc complet de asta si poate ma puteti ajuta mai usor daca cunoasteti intreaga situatie.
Pentru asta mă poți contacta prin mesaj privat pe TPU.
Daca atunci cand ai fost cu el el a vrut sa cunoasca alte fete e clar ca nu avea nici sentimente pentru tine da iubire si la asta ar trebui sa te gandesti.Chesti asta cred ca in timp te va face sa te detasezi de el si sa nu iti bati capul.
De evitat nu poti sa il eviti la nesfarsit ca nu poti controla timpul si spatiu dar poti pur si simplu sa te axezi mai mult pe tine sau sa te gandesti la ce a mers prost intre voi, ce chestii nasoale ti-a facut. Oricum in timp va aparea cineva care sa iti ofere atentie si afectiune si iti va trece.
Eu am avut o relatie de 8 ani peste care am trecut si chiar am ramas prietena cu fostul pentru ca a ajuns sa nu ma afecteze nimic din ce face.Mi-am gasit pe altcineva ce cred eu ca ma iubeste si imi ofera ce am nevoie si am trecut mai departe.
Daca nu a fost sa fi-ti impreuna nu dispera pentru ca poate asa este mai bine, ai rezervat ceva mai bun.
Sunt fraiera, tin atat de mult la el incat sunt in stare sa ii accept orice lucru 
. Oricat rau mi-a facut, am acceptat, am iertat, nu imi vine sa cred. Si sunt o persoana foarte a dracu in general, doar in fata lui m-am deschis si doar fata de el sunt in stare de orice?♀️?♀️?♀️?♀️
Esti indragostita si si eu am fost in situatia ta candva de aceia zic, ca daca incepi sa constientizezi cat rau iti face sau ti-a facut si vei cunoaste pe altcineva ce iti va oferi ceia ce meriti singurul lucru pentru care ai vrea sa il mai ai in preajma va fi sa ii demonstrezi ca esti ok si ca va ajunge el sa umble dupa tine si tie nu o sa iti pese.
Timpul va vindeca totul plus prietenii, o pasiune la care sa te gandesti si sa iti ocupe timpul.
Doar timpul te va ajuta să îl uiți, încearcă nu îl mai cauți, încearcă să îți ocupi timpul cu alte activități.
orice lucru imi aduce aminte de el
Din experienta mea si a altora iti pot spune ca doar timpul va face sa treaca sau sa se diminueze suferinta ta. La un moment dat vei intalni pe cineva deosibit si poate chiar il vei uita, si te vei intreba de ce ai suferit atat. Este un om pe care nu l ai putut avea de aceea trece asa greu, relatia voastra nu s-a consumat. Ar fi bine sa nu eviti toti baietii nu toate iubirile seamana intre ele si nu sti cum e un baiat daca nu incerci sa il cunosti.
Crede-ma ca incerc din tot sufletul sa cunosc alti baieti, dar nu ma lasa inima, nu stiu de ce... nu imi vine sa mai cunosc pe nimeni, ma scarbesc asa toti. Stiind faptul ca nu mai e niciunul cum era el, asta ma face sa ma indepartez de ceilalti... atat de mult mi-l doresc pe el, ca sa vezi si tu ce fraiera sunt ?♀️?♀️?♀️
Inteleg cum este, acea durere care parca nu o sa treaca niciodata, o bomba in piept si durerea aia de burta inexplicabila.Eu iti recomand cateva lucruri:
1.Accepta situatia indiferent de motiv deoarece creierul tau mereu va cauta alt motiv, o sa zica "Nu are cum sa fie asta, sufar prea tare", nu o sa gasesti niciodata un motiv destul de bun pentru a iti reduce suferinta.
2.Nu te mai minti singura ca nu suferi,este normal, nu mai baga sentimentele sub pres ca oricum o sa iasa afara de zece ori mai puernice, daca simti sa plangi, plangi, daca esti dezamagita, admite asta.
3.Foloseste timpul in alte scopuri(citit, activitati sportive etc.) Ceva care sa te ajute mental si fizic.
4.Nu exista "The ONE", cand te îndrăgostești de cineva doar iti indeplineste anumite criterii aflate in subconstient, exista si alti oameni care pot face asta, chiar mai buni.
5.Nu le mai spune tuturor povestea ta, doar iti hranesti suferinta trecand prin asta de fiecare data cand o zici.
6.Asculta asta:Garth Brooks thank god for unanswered prayers.Totul se intampla cu un scop si ne servește.
"Remember when you're talkin' to the man upstairs
That just because he doesn't answer doesn't mean he don't care
Some of God's greatest gifts are unanswered prayers"
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
