Nu vreau sa pun o intrebare ci doar sa fac o mica observație pentru a vedea dacă ați trecut prin asta.

Vi s-a întâmplat sa doriți sa fiți cu o persoana enorm de mult, sa ajungeți sa o iubiti, deoarece ați ajuns sa o cunoașteți foarte bine, practic sa va îndrăgostiți de el/ea, dar sentimentele voastre sa nu fie împărtășite?
Insa mai ciudat, sa va gândiți la acea persoana 6 luni, un an, sau mai mulți, apoi, dintr-o data, sentimentele dispar, brusc...
Si ajungi sa vezi acea perosoana altfel, cu alți ochi, parca într-un mod mai rece, ca pe cineva străin. Totodată, simți ca viata ta parca nu mai are culoare, ajungând la concluzia ca iubirea da aceasta culoare și tânjești după o persoana pe care sa o poți iubi dar nu mai poți face asta...
E atât de trist lucrul acesta...

Am o experienta vasta in controlul asupra sufletului si sindromul iubirii. 16 ani de greutati si bucurii cu gandul la o tipa incercand sa scap de ea prin alte copile la vremea aia doar aveam sub 18 si ele la fel, & acum am reusit sa scap de oroarea respectiva, am reusit sa ma sigilez sentimental incat sa pot fi multumit singur prin orice obstacol care imi iese in cale fac fata singur

La mine cred că se trage de la orgoliu sau nu știu dar nu pot fi interesată la nivel de îndrăgostire de cineva care nu e interesat de mine. practic dacă nu-mi dai niciun semn că mă placi, mi se duce interesu pentru tine.

Da inainte o vedeam ca pe o zeiță, acum ca pe o panarama basic.

Nu am cunoscut intr-adevar pe nici una de care m-am îndrăgostit, deci nu pot spune că am iubit vreodată pe una. De obicei îndrăgosteala mea tine un an maxim 2. Și se duce. Dar în unele cazuri mă înțeleg cu ele, nu le țin pe suflet. Îndrăgosteala aia de început întotdeauna se duce, acum depinde dacă rămâne respectul și înțelegerea. Alea contează mai mult decât niște fluturi in stomac și faptul că m-am îndrăgostit de propria mea imaginație. Nu de realitate.

6 luni? Incearca 10 ani! Am fost indragostita 10 ani de un coleg din clasa (din clasa intai pana in clasa a 10a). L-am iubit foarte mult pe baiatul ala si lui cred ca i-a placut de mine pentru ca mergeam acasa impreuna in fiecare zi, era gelos daca vorbeau alti baieti cu mine, am fost si la niste "intalniri" ca sa spun asa gen pizza si cafenea impreuna, dar eu eram considerata tocilara clasei si el era baiatul ala cool pe care il voiau toate fetele. Aproape ca ne-am si sarutat in clasa a 8a. El s-a mutat la alt liceu in clasa a 9a si ne-am vazut din intamplare la balul bobocilor. Eram magnetizati parca unul de altul si se uita fixat doar pe mine. Prietenele mele toata seara imi ziceau ca se uita la mine, dar n-a venit la mine pentru ca era cu gasca aia cool din liceu lui. Am trecut peste. Asta oricum s-a intamplat acum ceva timp, nu e ceva recent. Acum sunt intr-o relatie de 3 ani cu un baiat pe care il iubesc, dar parca tot nu cu intensitatea aia pe care am simtit-o prima oara atunci cand il vazusem pe baiatul de la scoala. Iubirea la varsta asta e mult mai matura decat iubirea la varsta aia oricum. Acum ne-am luat un catelus impreuna si vrem sa ne mutam impreuna dupa ce termin facultatea. Sentimentele pentru baiatul de la scoala au disparut de foarte mult timp si sincer acum...cand am vzt cum a ajuns...e mult mai bine asa!

Am patit lucru asta, si e foarte nasol.
Hai sa iti zic si eu povestea mea ca am decis sa iti zic.
Candva eram indragostit de o fata timp de un an, fara sa stie ea, vorbeam cu ea mereu in fiecare zi, in fiecare noapte. Si ea ma vedea ca pe un prieten, insa eu eram indragostit de ea. Dupa un an, mi s-au dus sentimentele mele pentru ea, si am ajuns sa o privesc ca pe straina. Sincer, am meritat pentru ca ea ma vedea ca pe un prieten si de fapt nu avea iubit. Cate i-am facut complimente si eram alaturi de ea.

Da. Pur și simplu a fost ceva de care m-am plictisit.

"dar sentimentele voastre sa nu fie împărtășite?"

Nu, pana acum mi-au placut doar oameni de care stiu ca m-au placut si ei inapoi.

Da!
Am fost îndrăgostit 2 ani de o femeie, ea știa lucrul acesta dar nu mi-a dat nici măcar un semn mic cum ca și ea ar fi simțit la fel pentru mine, ceea ce ma descurajat sa ii spun eu fata in fata ce simt, ea aflând de la un prieten ca o plac.
După 2 ani sentimentele sau mai răcit, aproape au trecut de tot, însă dupa ce am stat intr-o seara cu ea de vorba întâlnindu-se din nou cu mine sa re aprins,, Flacăra " dar in timp mi-a trecut de tot,, iubirea " și s-a transformat într-un fel de ura fata de aceea persoana.
Acum parca nu mai am chef de nimic, parca nu mai are culoare viața mea și chiar dacă într-un fel ma bucur ca nu mai o plac pe persoana respectiva parca ceva din mine vrea sa o vadă din nou sa se reaprindă aceea,, Flacăra " care ma făcea sa fiu atât de vesel și plin de viața

Mi s-a întâmplat și s-a terminat nasol, când el s-a dezbrăcat singurel și a început sa și impatureasca hainele. 30 de minute mai târziu, din care 5 i-a luat sa bage hainele la dunga in dulapul organizat perfect, s-a rostogolit pe partea lui de pat, a țintuit privirea cu tavanul și a rostit: " nu te ai descurcat rău."
A fost ultima data când l am văzut.