Am o poveste destul de lunga si complicata. Celor care vor avea rabdarea necesara sa citeasca/raspunda "dilemei" mele le voi multumi si probabil ii voi rasplati. Sa incep: Imi placea de o fata (colega de >clasa- de banca, clasa a 8-a) si incercam sa ii arat asta prin gesturi/comportament, neavand destul curaj sa ii spun asta. La un moment data am resusit sa ii spun asta, stiind ca nu voi avea nimic de pierdut. Si asa am aflat ca si ea ma placea dar nu stia cum sa imi spuna asta. Totul a fost frumos o perioada, dar din cauza colegilor invidiosi care si-au dat seama ca exista ceva intre noi si eram subiect principal de barfa, ea era foarte nehotarata si nu stia ce sa faca sa fie mai bine pentru amandoi. Am lasat-o balta pentru un timp, timp in care ea avea la status melodii care faceau aluzii la mine, era foarte trista (ea a luat decizia mai mult ca sa se indeparteze), parca simteam cum sufera. Dupa cateva zile am intrebat-o cum se simte. A spus ca se simte singura si abandonata, am intrebat-o "de ce?" (desi parca stiam raspunsul). Mi-a spus ca a realizat ca "adevarata valoare a unei persoane se vede numai dupa ce iti lispeste o perioada". Mi-a spus ca ii lipseam mult, si credea ca sunt suparat intr-un fel pe ea. Am incercat sa ii arat ca inca tin la ea si nu am lasat-o balta, dar din cauza deciziei luate am decis sa ma indepartez, crezand ca si ea s-a indepartat de mine. Am incercat sa o ajut emotional si sa ii recapat increderea in ea. Nu am fost suparat deloc pe ea pentru ca a luat decizia sa "se indeparteze" de mine, dar intr-un tarziu si-a dat seama ca insemn mult pentru ea si eu mi-am dat seama ca ea inseamna foarte mult pentru mine. Totul a fost frumos din nou pentru amandoi o perioada. I-am ridicat moralul, ne-am ajutat desul de mult reciproc. Simteam parca tot mai multi fluturi in stomac, ma hraneam parca doar cu prezenta sufletului ei langa al meu, nu mancam doar 1 data/zi, eram foarte fericit ca s-a apropiat atat de mult de mine. Simteam ca as putea face orice pentru ea, ca sa ii fie bine, pe mine ma puneam pe planul doi, eram foarte atent cu ea. Mi-a spus ca i se pare ca ii acord mai multa atentie decat are nevoie, ea fiind obisnuita de mica sa nu i se acorde prea mult atentie, traind doar cu bunicii (parintii ei fiind plecati in strainatate). Era destul de retinuta, timida, nu imi putea spune de fiecare data ce simte. Uneori se inchidea in lumea ei si statea acolo un timp. Mi-a deschis sufletul (cel putin asa mi-am dat seama) destul de mult. O simteam alaturi uneori. Uneori o simteam departe. Era obisnuita sa faca totul de una singura. Acum, de cateva zile iar era foarte nehotarata si parca se repeta "istoria". Mi-a spus ca nu crede ca tine la mine asa de mult cum cred eu si ca nu stie cum sa faca in asa fel incat sa nu ma raneasca. I-am spus: "Nicio problema, asta e decizia ta si o respect. Am sa fac intocmai cum imi spui. Nu voi suferi atata timp cat voi sti ca iti este bine." Si nu am suferit pot sa spun (adica am fost destul de dezamagit o perioada, dar am invatat sa trec peste) pentru ca stiam ca asta e decizia ei. Am incercat sa o fac sa se razgandeasca, spunandu-i ca "ce ar fi daca vei trece din nou prin starea respectiva?". Mi-a spus ca nu crede ca va ajunge asa usor in starea aia din nou. Simteam ca se joaca cu mine. Era foarte usuratica in ultima perioada (parca simteam ca era "vrajita" de altcineva cu sentimente false). Parca asta m-a facut sa trec si mai usor peste starea respectiva (de dezamagire). Nu au trecut bine 2-3 zile de cand mi-a spus ceea ce v-am descris mai sus si iar a inceput sa isi puna la status link-uri catre melodii care faceau aluzii la mine, statusuri ciudate, care dadeau de inteles ca trece din nou prin perioada respectiva. Am rugat-o atunci (cu cateva zile in urma) ca sa se gandeasca mai bine ce vrea sa faca si ca nu i-ar placea sa se joace cineva cu ea. Am rugat-o sa se gandeasca bine la ce doreste. I-am spus ca nu stiu sigur daca cineva va fi asa de deschis cu ea, si ca nu stiu daca va avea puterea sa se deschida asa mult in fata altcuiva. I-am spus ca pentru mine nu e o joaca (si nu e!) si vreau ceva cat se poate de serios. I-am spus ca nu vreau sa sufere din nou in urma luarii acestei decizii. Si a spus ca nu va ajunge asa usor la starea (proasta) in care a fost. Si din nou a ajuns (cel putin asa imi dau seama). Sunt sigur este greu sa imi spuna ca a ajuns din nou in starea respectiva, dar vrea sa faca aluzii si parca doreste sa o scot din nou din starea respectiva. Ce ziceti? Sa fiu din nou alaturi de sufletul ei? Eu sunt destul de retinut cu teama ca se va intampla din nou ce s-a intamplat. Nu vreau sa subliniez ca ma consider "perfect". Accept faptul ca si in tabara mea s-a gresit destul de mult. Dar vreau ceva foarte serios, nu ma gandesc la chestii "necurate", cum multi cred ca asta as vrea. Vreau sa fiu alaturi de ea cand ii este greu, dar si cand este fericita si vreau sa fie si ea alaturi de mine (nu pretind mai mult decat credeti) desi intr-o masura mai mica. Inca tin la ea destul de mult si parca imi este greu sa o vad ca sufera si eu nu fac nimic . Ce ma sfatuiti sa fac? Sa o las sa vada ce a pierdut (asta insemnand ca nu voi fi alaturi de ea in aceeasi masura in care a fost). Adica nu voi mai fi asa aproapte de sufletul ei, nu vom mai avea altfel de discutii decat de cele obisnuite. Sau sa fiu din nou alaturi de ea, dar cu teama ca se va folosi doar de mine ca sa iasa din starea respectiva? Ca mai apoi sa ma lase iar balta, fiind "vrajita"
pentru o perioada de altcineva, care o va lasa balta dupa cateva zile, dupa care va ajunge in starea respectiva...

Vreau sa spun ca le multumesc extrem de mult celor care au avut rabdarea sa citeasca acest mic "roman" si ca voi da funda la toti care ma vor ajuta cu un sfat folositor.

Mai, se vede ca o placi mult. Dar poate ca ea face asta tocmai pentru ca a vazut ca tu tot timpul esti prezent la "apel". De obicei, cand se incepe o relatie, fata (si nu numai), incearca sa "testeze" partenerul/a prin faze de genul asta. Ca sa vada cat este dispus sa faca pentru ea/el, ca sa incerce sa "puna piciorul in prag". Dar la tine e deja cam mult, nu? Daca tot timpul i-ai fost alaturi si ai lasat-o pe ea sa decida ce va fi intre voi... Eu unul, poate nu i-as mai da atata importanta (cel putin o perioda). Atunci voi vedea exact ce vrea si asa voi putea sa iau o decizie... Oricum, eu iti doresc bafata!
Si...referitor la micul tau "roman", stai linistit ca mai bine citesc 10 min o poveste de genul asta (scrisa corect gramatical si cu o exprimare buna), decat marea majoritate a prostiilor care se scriu pe aici...salut

Tu esti un baiat minunat si dulce, rareori gasesti asa baieti. Fata aia doar se joaca cu sentimentele tale, nu merita sa o mai ajuti pentru ca doar te foloseste.Ea nu isi da seama ca a pierdut.Mai bine las-o in pace, nu cred ca sufera asa cum crezi tu, poate sa fie doar un joc de al ei prin care poate sa te facca sa te intorci la ea si nu merita.

Ar trebui sa ii fi alaturi chiar daca a ales sa asculte de parerea altora.Un prieten adevarat este alaturi de prietenul lui si la bine si la greu si nu tine cont de ce a ales. Poate intr-o zi isi va da seama ca nu a vrut sa fie cu tine si atunci nu o sa mai vrei uh sau poate o sa vrei.Bafta! funda

Sincer nu era nevoie sa scrii acest ''roman'' trebuia sa scrii mai la general, eu fiind fata intseleg perfect situatsia data pentru am avut si eu parte de asa ceva si te sfatuiesk sa traesticlipa si sa vb cu ea ...fie ce-o fi,daca cumva se intimpla sa fii folosit iarashi, o sa treci peste asta odata si odata, o sa gasestialinarea in alta parte.de ce sa stai si sa meditezi spune-i ce ai de spus fara inconjoruri etc... iar fiind baiat e si normal sa-i spui ce crezi.

BlkOldSun VREAU sa-ti spun ca asa fac si eu to timpul si de multe ori simt ca sunt folosit . Pana intr-o zi in care m-am oprit din asta n-o mai ajutat in asemnea situatii am vrut sa fac un mic test.Se pare ca eu eram singura persoana in care a prins incredere si stia ca o pot ajuta de fiecare data... tinea la mine ca la un frate desii.eu faceam toate aceste fapte ca sa o atarag spre mine si sa ajungem sa fim impreuna.Ei bine nu zic ca nu am reusit intr-un final.acumm sa reveenim la "romanul" tau.Eu cred ca ar trebui sa ai o discutie cat de serioasa se poate cu ea.Sa ii spui tot ce simti. Poate ca apoi se v-a mai schimba ceva intre voi...
P.s. Super romanu:X

Pai incearca sa fii din nou cu ea, incercarea vina n-are. Fetele sunt complicate, dar mereu au nevoie de cineva alaturea.Ea daca a fost crescuta de bunici nu ii este atit de usor sa se descurce in relatii.Eu te sfatui fara multe cuvinte sa incerci sa fiti impreuna.Bafta voua si multa iubire.

E o fata foarte norocoasa ca te are alaturi si sper sa ii fii alaturi.consider ca ai un suflet bun si nu o vei lasa la greu

Va multumesc pentru raspunsurile prompte. Din pacate am ramas la fel de bulversat din cauza ca nu stiu ce sa fac. Tin la ea mult si nu as vrea sa sufere. Vreau doar sa ii fie bine, dar nu stiu cum sa fac. Uneori este foarte retinuta, nehotarata si nu site sigur ce vrea. Uneori isi doreste mult sa fiu alaturi de ea si sunt alaturi de ea. Dar dupa un timp parca isi doreste altceva si anume simt ca vrea sa se indeparteze. Dupa ce se indeparteaza de mine parca simt ca ii pare rau ca a luat decizia respectiva si ma vrea parca din nou aproape de ea. Nu prea imi place sa mi se joace mereu feste de genul asta. Adica am incredere in ea si nu as vrea sa i se intample ceva rau. As vrea o decizie definitiva din partea ei si nu vreau sa ne apropiem si sa ne indepartam unul de celalalt. Nu imi place naivitatea si nu imi place sa fiu folosit parca doar atunci cand se simte singura, pentru ca imi place sa fiu alaturi de ea si cand este fericita, nu sa apar episodic in sufletul ei si anume atunci cand se afla intr-o stare psihica proasta. Din pacate uneori simt ca se joaca cu mine. Am incercat sa ii arat ca tot ceea ce simt pentru ea nu e deloc o gluma si nu vreau o gluma. Si ea vrea sa imi arate asa, dar eu parca simt contrariul. Vreau sa ii arat ca ii va fi greu sa gaseasca la altcineva ceea ce ii pot oferi eu si nu stiu cum sa fac asta. S-a apropiat si s-a indepartat de mine de vreo doua ori pana acum… asta ar fi a treia oara . Acum parca iar o simt ca sufera din cauza ca si-a dorit sa se indeparteze.

PS: Imi cer scuze daca vi se par mesajele asa lungi, dar aici parca ma simt mai deschis. Va multumesc inca odata. E foarte greu sa ma hotarasc cui sa dau fundita .

Foarte frumoasa povestea ta, ai admiratia mea, du-te la ea, nu lasa sa treaca sentimentele pe langa tine ca langa mine au trecut si acum imi vine sa ma dau cu capul de pereti. Multa bafta!

Nu am lasat sa treaca sentimentele pe langa mine si nici nu as vrea sa le las sa treaca. Totusi simt o alternanta destul de severa. Adica mi se pare ca nici ea nu stie ce vrea. Am sa o las un timp sa se gandeasca. Dar in acest timp nu o sa o las balta. Stiu in mare parte situatia ei si mi-a deschis sufletul destul de mult (cel putin asa mi se pare mie). Cand era trista o faceam sa treaca peste, treceam imperuna, incercam sa o inveselesc pe cat posibil si sa o fac sa uite. In tot acest timp imi arata (sau cel putin dorea sa imi arate) ca tine mult la mine, ca ma apreciaza extrem de mult si nu stie ce s-ar face fara mine prin preajma ei. Dar dupa o anumita perioada de timp (dupa ce am ajutat-o sa treaca peste ce i-a fost mai greu) incepea sa se distanteze incet. Se distanta atat de mult incat imi spunea ca nu stie cum sa faca sa fie mai bine pentru amandoi (aici imi dadea de inteles ca isi dorea sa plec) si ca nu crede ca poate tine la mine atat de mult cat tin eu la ea (mentionez ca am fost alaturi de ea si cand era fericita, dar parca atunci dorea sa se distanteze). Cred ca in acest timp era binedispusa si era destul de usor de influentat de catre alti baieti care incercau sa "o vrajeasca" cu sentimente false si mai mult din invidie. O inteleg perfect, dar parca e prea mult . Uneori mi se pare ca se foloseste de mine doar ca sa treaca peste momentele mai grele (sau asta am desprins din comportamentul ei) si nu imi place asta. Nu stiu cum sa o testez, sa vad daca merita sa pun cu adevarat suflet in relatia asta, stiind ca si ei ii pasa cu adevarat de noi. Sau sa "o las la voia intamplarii" si sa isi dea seama pe propria piele ca nu a facut tocmai bine facand lucrurile astea, dar mi-e teama ca o sa fie prea tarziu atunci...Din aceasta cauza vreau un sfat de la cei mai experimentati care sa ma ajute sa o testez, sa stiu cat mai exact daca merita sau nu. Va multumesc tuturor!

Hey a trecut un an si ceva cred ca ai trecut peste cred ca ai suferit din nou nu? asa-i viata trebuie dor sa ai inima de piatra pentru decizzile care le ei... si nu uita ai sa cunosti multe fete in viata dar putine care sa te iubeasca asa de mult

Fii un baiat "pe picioare" cum s-ar spune. Te-ai lasat manipulat de ea. Nu nu fa asta gandeste-te bine inainte de a lua astfel de decizii.