Eu sunt fata si am avut prima relatie serioasa abia la 19 ani, varsta ta. Abia atunci am putut sa plac pe cineva.Desigur,banuiesc ca si la tine e vorba de timiditate.De-aia nu te incumeti sa pui umarul la o relatie.Esti inca nepregatit desi nu recunoasti asta.
Si nu e nimic gresit.Nu ai pierdut nimic.Ai o viata intreaga sa iubesti.Trebuie doar sa incerci; sa incerci sa iti lasi inima sa viseze.
In primul rand nu te mai stresa.A avea o iubita nu e un punct central in viata.O vei avea cand iti vei dori cu adevarat.
Un prim pas ar fi sa iti cauti o iubita, sa ai macar cateva relatii, de 1 zi-3-4,nu conteaza.Tot relatii sunt.Cu fiecare fata alaturi vei invata ce vrei de la o partenera si vei sti unde sa cauti.
La asta ajuta primele relatii.
Bafta!
Ai dreptate.sincer si eu am 18 ani si gandesc ca daca nu iubesti si nu esti iubit traiesti cam degeaba. exact aceleasi ganduri le am: degeaba esti adolescent daca nu traiesti fiorii primei iubiri, primei relatii serioase(bine, peste 5`6 luni ) daca nu ai parte de "mandria" aia care o simti cand te plimbi cu persoana iubita de mana pe strada, si multe altele. bucuria pe care o simti cand auzi :te iubesc ai grija de tine! nu stiu eu imi consider viata prea simpla desi sunt multe/multi in situatia mea chiar mai rau.dar eu sunt o fire sensibila si sentimentala am mereu nevoie de iubire de afectiune.dar n`o am niciodata oricum n-are rost sa dramatizam timpul nu poate fi dat inapoi.dar sunt de parere ca n`o sa simtim niciodata iubirea asa cum o simt cei care se indragostesc la varsta frageda 13`15 ani.imi imaginez ca trebuie si fie un sentiment.inexplicabil in cuvinte.eu mereu am tanjit dupa u prieten care as fie exact ca mine timid copilaros care se bucura de orice prostie (o floare, o raza de soare si cine mai stie ce.) cu care sa ma plimb prin parcul plin de flori mirositoare si de copaci infloriti primavara.degeaba! chiar si acum ma simt naspa cand vad ca toate colegele au iubit si eu n`am pe nimeni.in fine, n`avem ce face, noi sa fim sanatosi si o sa ne gasim jumatatea la care visam.AM AJUNS la concluzia ca lipsa unui prieten o resimt in orice clipa.dar nu pentru ca ar fi cine stie ce lucru care`mi lipseste ci pentru ca in jurul meu toata lumea iubeste si asta ma" ofitca" ma indispune eu am atat iubire de oferit.am un coleg care e exact ca mine(si ca tine) adica. cam neexperimentat.mie`mi place de el dar el nici nu ma vede ma rog asa a fost mereu.si nu stiu dc ca eu nu`s urata deloc din contra arat bine fara de colegele mele(nu ma laud!).noi suntem mai "speciali" dar o sa ne gasim si noi pe cineva intr-o zi bafta la iubit!
Nu-i nimic,multi sunt in situatie ca a ta. Toate la timpul lor. Nu te grabi, primul sarut poate veni oricand chiar cand te astepti mai putin. Incearca sa fi mai deschis cand vorbesti cu fetele. Sa fi increzator, nu timid. Cauta-ti o fata pe care iti place si fi tot timpul dupa ea fiindca daca alergi dupa 2 iepuri nu vei prinde nici unul si iar ramai cu ochii in soare.bafta.