Sunt confuza Imi place un baiat cu care ma cunosc de mult timp deoarece parintii nostri sunt prieteni, dar pana acum nu m-am simtit atrasa de el. Vorbim mai mereu prin mesaje, pe messenger [mereu imi cere webb'ul, dar nu prea intra el pe mine, parca asteapta sa intru eu iar apoi vorbim mai mult, foloseste emoticoane de genu :*], cateodata si la telefon...cand iesim afara imi da cateodata de inteles ca m'a place, sta cu mine, se poarta frumos, vorbeste frumos . Din cate am auzit de la prietenii lui ma crede draguta... frumoasa, as vrea mult sa fiu cu el, este diferit de ceilalti baieti; el nu este genul timid si ma gandesc ca pana acum ma intreba daca vroia sa fie cu mine, dar nimica... este a10a si am senzatia ca ma crede prea mica desi arat destul de bine pentru cei [fara 3 luni] 14 ani pe care ii am... o parere va rog :-s? Multumesc.

Senzatia ta este adevarata.la fel si faptul ca apropierea dintre voi este si datorita prieteniei dintre parinti. Poti vorbi cu el deschis si sa vezi ce iti spune sau poti lasa lucrurile sa mearga de la sine, iar cu timpul vei vedea daca va fi sau nu ceva intre voi.

Pentru ca el este mai mare si mai ales ca, provine dintr-o familie cu care ai tai sunt prieteni, el simte ca trebuie sa aiba grija de tine si nu se gandeste la o relatie "amoroasa" cu tine, care in prezent esti un copil. Lasa sa treaca timpul, sa cresti si tu mai mare si apoi vei vedea daca iti va acorda atentie si daca va dori sa fiti prieteni, in sensul pe care il doresti tu.
Acum bucura-te ca poti sa fii in anturajul lui ca, schimbati pareri si ca va intalniti uneori. Nu trebuie sa-l agaseszi si sa umbli dupa el pentru ca risti sa-l pierzi de prieten si atunci sigur vei regreta. Discutati despre probleme care va intereseaza pe amandoi, cand sunteti impreuna cu familiile voastre purati-va normal ca niste persoane care se respecta si care se stimeaza reciproc si sigur daca va fi sa fie cu tine, in viitor, acest lucru se va intampla, dar nu doar daca tu doresti acest lucru ci, amandoi sa aveti aceeiasi dorinta. Pana atunci tu invata, coporta-te frumos si ai grija ca intodeauna, "sa lasi loc de buna ziua", adica sa nu-ti inchizi usile pe care ulterior le vei dori deschise si sa nu te distantezi tocmai de persoanele la care tii, printr-un comportament inadecvat. Mult succes si multa sanatate.

Iuhuuuuu...sincer,nu crezi ca prietenii lui au inteles gresit?
Deoarece nu multi baieti transforma o prietenie stransa in dragoste.
Parerea mea este ca te considera mai mult o sora, daca zici ca va cunoasteti de ceva timp si parintii vostri sunt prieteni.
Eu am patit ceva de genul.Baiatul acela o data(pe care eu il consideram fratele meu)a inceput sa ma pipaie si a incercat sa ma sarute.De atunci... s-a stricat totul.
Daca nu concepi asa ceva, ai putea macar sa vorbesti cu el. Daca mie acel baiat imi spunea ce simte, poate eram impreuna. Dar nimic mai mult, ceea ce vroia el.Comunicarea este foarte importanta!

Atunci spune-i ce simti.Si poate va merge relatia.