Sunt intr-o situatie disperata. Simt ca nu am directie, nu am control si nu imi gasesc linistea.
Am nevoie de sfaturile voastre...am nevoie disperata de liniste si nu o pot gasi.
Acum 5 luni de zile am cunoscut un barbat mai tanar decat mine cu 9 ani. L-am cunoscut eu incercand sa-mi contractez un credit, el avand o firma de brakeraj in credite. Am inceput sa locuim impreuna foarte repede (dupa cateva zile) fara sa stim mai nimic unul despre altul. Am luat creditul si urmare a faptelor sale parerea mea construita in timpul convietuirii consensuale a fost ca a vrut sa-mi foloseasca banii si am actionat urat. Dupa multa energie negativa acumulata (nu se implica in nimic) si am mai aflat si ca m-a mintit (imi spusese ca se ocupa sa-mi repuna pe picioare din punct de vedere juridic o firma si am descoperit ca nu a facut-o) i-am dat un mesaj si am plecat...la mama. Dupa care am inceput sa-l amenint si sa actionez urat in ceea cel priveste pe partea de activitatea lui profesionala, avand niste informatii in ceea ce priveste practicile lui profesionale nu tocmai ortodoxe, amenintand, tipand si constrangandu-l sa-mi dea banii pe care eu consideram ca sub forma unui santaj emotional m-a determinat sa-i cheltuiesc. Urmare a actiunilor mele si-a pierdut colaborarea cu 2 banci importante, l-am tarat pe la avocat, la mediere cerandu-i banii pe care i-am cheltuit in casa cu el cu toate ca el nu-mi impusese nimic. Razbunarea asta a mea, era singura arma - ma gandesc ca o justificare- pe care o puteam folosi ca sa ma bage in seama, sa imi dea atentie, sa ma simt bagata in seama. De fapt...il iubesc.
Acum vreo luna de zile ne-am intalnit la o cafea si din senin i-am propus sa-mi permita sa ma mut la el ca si colegi de apartament (eu dorind de fapt sa formam un cuplu). A acceptat, dar ma trata chiar asa...mai rece ca niciodata. Nu venea acasa sub pretextul ca are de lucru la serviciu, a plecat in weekend sub pretextul ca are treava la birou, eu afland ulterior ca a fost la munte (de pe un site de socializare). I-am spus ca toate aceste lucruri ma deranjeaza, dar a continuat pe aceeasi linie Am plecat din nou saptama trecuta joi. Duminica aceasta m-am trezit dandu-i un mesaj daca iese pe afara. Intr-un final ne-am vazut si l-am intrebat daca ma pot intoarce la el. A acceptat!
Luni a fost ok, a venit acasa, am mancat impreuna, am discutat, m-a intrebat ce-mi doresc de la el si mi-a fost teama sa-i marturisesc adevaratele sentimente (mi-era teama sa nu fuga) si m-am trezit spunandu-i ca vreau o relatie libera, deschisa, ca nu ma mai mut definitiv, ca ma duc acolo cand vreau si etc.
Nu a protestat. Ieri a venit bomba. La ora 17.00 primesc un mesaj de la el in care ma intreba daca ii pot lasa apartamentul liber seara. In prima faza i-am spus ca e ok ca ma duc la mama. Dupa care am luat foc, am inceput sa-i spun ca s-a terminat, am inceput sa-l amenint. M-a tot sunat..pana la urma am vorbit cu el, i-am spus ce-mi doresc, ca imi pasa de el, ca ma dor toate actiunile lui, iar raspunsul lui a fost unul evaziv...nu isi doreste sa plec din apartament, nu-l incomodez dar nici nu poate sa aiba sentimente fata de mine si ca e ok asa..eu cateva zile pe acolo, cateva pe la mama. EU NU POT ASA! DAR NICI FARA EL NU POT! VA ROG AJUTOR... VREAU SA TRAIESC!

De multe ori, intre dragoste si prostie nu este decat un hotar foarte subtire. Cu siguranta ca la tine nu este vorba de iubire si trebuie sa accepti idea ca prostia se plateste.

In momentul in care iti doresti o persoane pe care nu o poti avea asa cum vrei, iti doresti si mai mult. Cu siguranta daca ti s-ar oferi pe tava si s-ar comporta cum vrei, stiindu-l la picioarele tale nu te-ar mai interesa. E orgoliul care nu te lasa nici sa il lasi alteia, dar stii ca si daca ar fi cu tine, nu ar fi totul ok. La urma urmei au fost multe probleme si chiar daca ata se leaga, intotdeauna ramane nodul, care este reprezentat de regretele si reprosurile dintre voi.

Doamne,nu te iubeste! Nu inteleg de ce iti tot bati capul
Poate ca a sunat cam dur dar... dupa parerea mea asta e adevarul
Cel mai bine e sa il lasi in pace si fiecare isi vede de viata lui, va face-ti rau reciproc.

Stii ce ne deosebeste pe noi oamenii de celelalte fiinte faptul ca gandim profund si sentimentele ne sunt mult mai puternice.Acum nu stiu exact ce sa spun dar se vede ca tu tii mult la el...si daca a acceptat sa stai cu el inseamna ca poate si el simte ceva si nu vrea sa iti arate asta... dragostea defineste viata.Dar totusi gandeste-te daca nu poate avea sentimente pentru tine nu mai locui cu el pentru ca asta te va rani si mai tare in fiecare zii.Incearca sa il uiti daca nu simte nimic pentru tine si priveste inainte pentru ca nu stii ce prevesteste ziua de maine.

Dupa ce am citit prima parte a mesajului tau am simtit simpatie pentru tine, dar cand am ajuns la final n-am mai avut deloc. Esti impulsiva, razbunatoare, posesiva, indecisa. Ti-ai asumat riscul cand ai acceptat sa te muti cu el dupa numai cateva zile. Asta nu ar fi mare lucru, dar macar nu investi bani si sentimente atat de repede, fara ca macar sa cunosti persoana respectiva. Iar daca o faci, atunci macar renunta cand e momentul si accepta ca ai gresit, pleaca cu capul sus, fara alte razbunari, ca nu ti-a tinut nimeni un pistol la tampla sa investesti bani.(apropo, tu plateai chirie la el?) In cazul tau nu a fost "santaj emotional", ai fost doar naiva.
Uita de barbatul asta, probabil a vrut sa profite de tine financiar, iar tu i-ai cazut in plasa. Cauta-ti pe cineva cu varsta asemanatoare de a ta( e nasol cand barbatul e mai tanar cu atatia ani, barbatii se maturizeaza mai greu in general), si invata ceva din experienta prin care ai trecut. Nu se termina lumea cu asta, il cunosti doar de 5 luni, nu de 5 ani. Cu siguranta ai sa gasesti pe altcineva mai potrivit.

Probabil ca esti o femeie care nu arata fizic prea bine, deci cam cu greu gasesti un barbat cu care sa ai o relatie si de aici tot balamucul asta.El era intr-o situatie poate deliocata, sau nu avea pe nimeni cind v-ati gasit, s-a folosit nitel de tine si asta e tot.Tu de aia esti disperata pentru ca stii ca nu prea ai mari sanse sa gasesti un barbat cum vrei tu.Adica sint f multe femei care nu-s cine stie ce, care nu arata, ori nu-s frumoase dar care atentie au pretentii cit china de la un barbat si ele asta cauta barbati mortali, fatali.Asta e asa gindesc multi oameni si de aici toata nelinistea si restul.Un barbat bine va sta cu o femeie care arata mai putin bine doar daca acea femeie e bogata are bani cu sacu.In caz contrar isi va cauta si el o femeie frumoasa.Asa cum tu probabil iti doresti si insisti sa ai un astfel de barbat, gandeste-te ca si el la fel gindeste sa aiba o femeie frumoasa.Stiu ca poate ma injuri dar am cautat sa fiu cit mai obictiv.Cel mai bine este sa cauti sa eviti orice contact cu acea persoana pina cind iti va trece, pentru ca de trecut iti va trece cu siguranta.Bafta.

Buna, ar trebui sa te gandesti ca tu esti cea cu probleme in faza asta. Te agati de om ca scaiul de haine

Asa se vede din departare, scuze daca jigneste. Nu asta am intentionat vreodata.

Ma bucur foarte mult ca te-am ajutat, desi sunt mult mai mica decat tine (asta cu siguranta), uite ca si raspunsul meu este relevant. Mult succes in continuare. Te pup :*

Daca ma mai puteti ajuta cu un sfat... am plecat de la el si luni mi a trimis mesaje ca i a fost oarecum dor de mine, ca i lipsesc, dar ca in el se da o lupa avand in vedere chestiile negative, dar ca ar vrea sa ne vedem. Initial am stabilit ca ne vedem seara, apoi dupa amiaza m am sucit si i am trimis mesaj ca ramane pe altadata.acum regret si mi vine sa l caut, vreau pareri...va rog