Depinde de intelegi prin romantism.
Nu sunt tocmai stereotipica,dar mi-am placea sa-mi pot petrece noptile cu cel la care tin,sa ma trezeasca sunetul chitarei lui,sa-i gatesc,sa ne plimbam prin ploaie, sa-l sun doar ca sa-i spun ca-l iubesc, cu toate ca a plecat de langa mine acum 5 minute...
Nu am nici cea mai vaga idee.Probabil ca nu e romantism, la fel de bine cum poate fi.Totul e prea subiectiv...
Pe alocuri. Şi în mod normal doar dacă sunt cu o persoană, care mă inspiră la romantism.
Întrebarea ta a fost scurtă și la obiect așa că vei primi un răspuns simplu și la obiect:
Nu, nu sunt romantică, romantismul îmi face greață.
Da,dar cui ii pasă? in ziua de azi bărbații fug de fetele romantice, care ii iubesc si care ii apreciază. Majoritatea vad in femeie ori o piedică în calea lor ori un obiect de care se folosesc.Eu una, sunt genul care cam traieste "in carti", care aspiră la dragostea unui bărbat foarte greu de cucerit, un bărbat matur de care ma despart 15 ani (aproximativ) si foarte mulți kilometri.mai rău e ca nu-mi răspunde cu aceleasi sentimente. trebuie sa ma lecuiesc de romantism pentru ca nu are rost sa fii sensibil intr-o lume rece si pragmatică.nu stiu daca sunt pesimistă dar nu pot trai numai in vise...
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: