Trăsătura principală a religiei ştiinţei este funcţionalitatea?

Stii ca sunt gata sa raspund la intrebarile tale, dar acum sunt bulversata si vin cu o intrebare ajutatoare, gen "suna un prieten".
Religia stiintei? Sau stiinta religiilor sau care functionalitate?
Te rog!, Doamne, raspunde, ca si eu ti-am raspuns!

Monica - intotdeauna ajut. Exista, in lumea asta, doua religii, a credintei si a stiintei. Pe aia a credintei o stim cu totii.
Hai sa-ti spun de unde am luat exemplul. Citesc, cu nesat, de cateva saptamani, Asimov. Desi e SF, e foarte real. La un moment-dat, intr-una din lumile despre care face vorbire, la putere era o religie a stiintei, in care divinitatea era o divinitate bazata pe fenomene fizice si chimice, deci o divinitate care isi arata capacitatile pe baza unor fenomene necunoscute (inca) multimilor, dar reale. Ei bine, partea cea mai frumoasa era ca lumea e mai usor de condus cu o religie a stiintei decat cu una a credintei.
Mai e nevoie de lamuriri?

Aaaaa! Nu... fara lamuriri! Nu trebuie decat sa incep sa-mi pun mintea la contributie? Voi veni! Oricum, pare foarte convenabil si demonstrabil, mult mai pipaibil cu mana decat un Dumnezeu care se ascunde cu incapatanare!

Eu demult voiam sa te intreb: cu de ti-ai pus numele Dumnezeu? Ca ce chestie... mi se pare un pic straniu... e bataie de joc sau ce?

Asta e intrebare la categoria "Dragoste si sex"? Neaaat