Un singur lucru nu înțeleg!
Când suferim fie din cauza dragostei, fie de dor, fie că suntem dezamăgiți, de ce simțim că ne doare sufletul? Eu una, am niște senzații foarte ciudate când sufăr și plâng, parcă mă "doare sufletul".
Vi se întâmplă? Cum ați descrie acest "fenomen"?
De asta nu dormi la ora asta? 
Poate ar trebui sa fii putin mai indiferenta, sa nu te atasezi de oricine.
E de apreciat o persoana sincera intr-o relatie, dar pana gasim persoana potrivita avem parte de multe incercari esuate, dezamagiri... Nu trebuie sa suferim chiar pentru toate, la urma urmei, cand tragi linia nu s-a ales nimic din nici una, mereu trebuie s-o iei de la capat.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Mi s-a intamplat o singura data. La fel cum ai spus si tu, simteam parca si o durere fizica. Desi cu o zi inainte eram foarte activ, dupa dezamagire nu ma simteam in stare sa ies din casa, pentru cateva zile. Cu toate astea am fost nevoit sa ies, si pierdeam notiunea timpului, parca eram beat, mi se invarteau atat de multe ganduri in minte incat nu realizam cand trec orele, parea ca e liniste peste tot in jur.
Asta mi s-a intamplat o singura data, acum foarte mult timp, si chiar nu cred ca s-ar mai putea repeta, m-a schimbat foarte mult.
RăspundeExact! Spre deosebire de tine mie mi se întâmplă mereu când sufăr după cine la care țin. Dezamăgirile...
Răspunde
De asta nu dormi la ora asta?
Poate ar trebui sa fii putin mai indiferenta, sa nu te atasezi de oricine.
E de apreciat o persoana sincera intr-o relatie, dar pana gasim persoana potrivita avem parte de multe incercari esuate, dezamagiri... Nu trebuie sa suferim chiar pentru toate, la urma urmei, cand tragi linia nu s-a ales nimic din nici una, mereu trebuie s-o iei de la capat.
Poftim Andreea.
Aici ai raspunsurile la intrebarile tale.
http://www.tpu.ro/......-numai-va/
Nu imi amintesc unde am citit ca deja a fost demonstrat si medical ca in cazul dezamagirilor de ordin emotional sunt activate exact aceleasi zone ale creierului ca in cazul durerilor fizice. "Suferinta" nu este nimic mai mult decat niste substante chimice eliberate in organism, la fel cum este si "fericirea". Cand trecem printr-o situatie dificila creierul pur si simplu reactioneaza ca atare. Asta inseamna, de fapt, autoconservare. Corpul nostru raspunde negativ la anumiti stimuli tocmai pentru a ne arata ce ne prieste si de ce trebuie sa ne ferim. Drept urmare nu e chiar ciudat ca dorul sau dezamagirea ne afecteaza atat de intens.
Vom evolua intr-un fel sau altul, de exemplu pshihopatii sau autistii sunt cu un pas mai sus decat noi pe scara evolutiva privind doar din punct de vedere emotional, calitatea lor fiind ca nu sunt limitati de trairi, pot exista ca fiinte cu adevarat liber-cugetatoare, lucru pe care noi nu il putem face. Noi suntem conditionati de propriile trairi si ne aflam in imposibilitatea de a lua decizii bazate strict pe logica. Desigur, psihopatii sau autisitii sunt doar rezultatul unor mutatii, felul naturii de a evolua. Ca in majoritatea cazurilor, 99.999% dintre mutatii sunt destinate esecului.
Ca sa iti raspund la intrebare, cand simtim ca ne doare sufletul, chiar ne doare. Creierul, raspunzand la factorii externi, simuleaza "durerea". Si, pentru ca nu este vorba de o vatamare fizica, creierul simuleaza o durere care nu poate fi localizata. De aceea nu putem spune ce ne doare atunci cand suferim din dragoste, stim doar ca ne doare. Sunt si cazuri in care astfel de suferinta, pe termen lung, poate duce la complicatii de ordin medical. Ironic, multe dintre complicatii apar ca si afectiuni ale inimii. Cauza reala fiind stresul pelungit si suprasolicitarea, nu "iubirea pierduta" cum ar crede unii...
Depinde de la persoana la persoana unii simt un mare gol altii simt ca nu mai au pentru ce trai altii nu simt decat raceala altii o mare durere
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
