Unde v-ati cunoscut jumatatea, si cum s-a petrecut totul? Imi plac inceputurile povestilor de dragoste, motiv pentru care am ales sa postez aceasta intrebare.

E un coleg de liceu.A fost coleg de clasă cu sora mea, motiv pentru care ei nu se suportă nici acum.Cel mai bun prieten al lui mi-a spus de el, în glumă.Eu eram singură şi băiatul era singur.Aşa am început să vorbim pe Facebook.În timp, i-am spus să lăsăm deoparte calculatorul şi reţelele de socializare.Să ne întâlnim.Mi-a spus că o să ajungă la mine, dar nu a mai ajuns.Bineînţeles,eu m-am supărat şi i-a luat ceva vreme să-mi explice cum stau lucrurile.Era prea timid.Nu a avut niciodată o relaţie serioasă, deşi are 26. Şi îi era jenă cu asta.Pe mine nu m-a speriat asta, dimpotrivă.M-am decis să-i acord timp şi să-l cunosc mai bine. Ştiam încă din liceu că e un băiat timid.Am continuat să vorbim, tot cu ajutorul internetului şi al telefonului.Asta până când a venit sora mea în ţară.S-a certat cu mine,mi-a stricat ziua de naştere, mi-a şters mesajele din telefon, chiar şi numerele de telefon pe care le aveam în agendă, mi-a ascuns şi calculatorul.Şi de atunci, nu am mai vorbit cu el un an de zile.Deşi el a continuat să îmi scrie. Până când, peste un an de zile, l-am regăsit pe Facebook.Şi am vorbit cu el.La început, a fost puţin reticent, a crezut că nu am mai vrut eu să-i vorbesc pe parcursul anului.Şi i-am explicat cum stau lucrurile. Când a venit vorba să ne vedem, poveste veche...Îi era teamă să iasă cu mine.Atunci,chiar m-am supărat.Şi cum sunt eu,mă supăr repede,dar în timp îmi trece.Ce să crezi...a doua zi era la mine,cu un buchet frumos de trandafiri roşii şi un cadou,dar şi pentru mama. Când l-am văzut,am rămas blocată.Şi-a cerut iertare,a spus că nu vrea să fugă de mine,dar se simte complexat pentru lipsa lui de experienţă,acesta fiind motivul pentru care poate greşi destul de uşor.Şi de atunci, am început să ieşim, să comunicăm mai mult, să ne ataşăm reciproc.Aşa a trecut o lună de zile, cu noi împreună.