Sunt prea timida si uneori nu am incredere in mine.Si mai am si cateva complexe legate de fizic.
Eu mă simt complexată pentru ceea ce sunt şi mă simt constrânsă de fericirea altora,deoarece eu nu am fost niciodată fericirea.
Din răutatea lipsită de scrupule a altora,am ajuns ă mă închid în mine şi să nu mai sper în nimic,nici măcar în ziua de mâine.
La mine,fiecare zi trece într-o îndelungă monotonie.
Am momente în care sunt total demoralizată şi dezorientată,dar merg mai departe, deoarece am încredere în propria mea persoană şi în capacităţile ce le deţin, dar mi-a pierit optimismul de mult...
noname_9826 întreabă: