Ajutor in vederea intelegerii reperelor de la subiectul 3 romana bac.

1. Profil real; pentru roman, se cer mereu 4 elemente de compozitie iar pentru poezie/nuvela/basm mereu 2?

2. Tema poate fi considerata element de compozitie?

3. Cand se cere comentarea a doua imagini poetice, este necesar un citat urmat de o scurta comentare a acestuia? Sau e doar vorba de elaborarea tablourilor poetice? Cum imi dau seama sau cum dovedesc ca ar fi relevante pentru tema textului poetic?

4. Cand se cer doua scene semnificative, descriu doua scene dupa care comentez ce semnifica acestea?

5."Evidentierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada" ce trasaturi pot folosi pentru, sa zicem, incadrarea poeziei in perioada interbelica?

1. Nu știi diferențele dintre genuri?! La poezie de 3 strofe de unde sa scoți 4 elemente de compoziție? Dintr-un roman de 300-400-500 pagini, ai de unde.
2. Da, poate fi considerata. Ar trebui sa cauți cărți cu teorie sau din ceea ce a predat profesorul ca sa știi exact care sunt elementele de compoziție în funcție de gen (sunt destule).
3. Imaginile poetice sunt cu totul diferite de tablourile poetice. Sunt practic doua lucruri diferite. Sau mai bine zis, tablourile poetice sunt alcătuite cu ajutorul figurilor de stil și imaginilor artistice/poetice.
4. Ca sa nu dai greș, te axezi pe scenele principale ca acelea sunt si semnificative. Le prezinți și evident ca le descrii s-o comentezi semnificația, de ce sunt importante pentru opera etc.
5. Uite ceva de pe net. Eu le aveam scrise într-o carte pe care nu o mai găsesc. Dar nici cele de aici nu sunt greșite (sigur, nu toate se regăsesc într-o singura poezie).

《Trasaturile generale ale poeziei moderne au fost evidentiate mai ales de catre teoreticianul german Hugo Friedrich in lucrarea sa "Structura liricii moderne" (1956). Printre acestea se cuvine sa amintim:

preocuparea pentru o poezie de cunoastere care vizeaza metafizicul si isi propune sa fie o "noua etica" sau chiar o "noua religie"
functia simbolica a limbajului
principiul bisonantei intre continut si forma, intre parte si intreg, el se manifesta la nivelul eului poetic, prins intre trairi antagonice intre care nu exista nici o posibilitate de conciliere
fragmentarismul – poemul modernist se constituie din secvente fara legaturi evidente intre ele, intre care exista mai degraba tensiuni decat consonante.
depersonalizarea – Edgar Allan Poe, scriitor American, arata ca sentimental (cultivat de romantici) reprezinta o "intoxicatie a inimii" si travaliul artistic trebuie sa fie o elaborare "la rece". Baudelaire considera ca poetul trebuie sa renunte la "sensibilitatea inimii" inlocuind-o printr-o "sensibilitate a imaginatiei". Se ajunge la o lirica depersonalizata in care eul liric tinde sa fie o prezenta tot mai discreta.
dezumanizarea – ca faza accentuata a depersonalizarii
estetica uratului
principiul fanteziei dictatoriale: poetul modernist nu mai exprima, ci isi propune sa creeze universuri posibile care se supun doar propriei sale imaginatii.
indiferenta la gustul publicului comun (numita de Hugo Friedrich "placerea aristocratica de a displacea")
"noul limbaj" caracterizat prin:
- ambiguitate
- metaforism (metafore foarte indraznete care asociaza termenii cei mai indepartati)
- sintaxa eliptica
- preferinta pentru versul alb

Modernismul romanesc s-a manifestat viguros in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, avandu-l ca teoretician si pomotor pe criticul si istoricul literar Eugen Lovinescu.》