búnă voínță = Dispozițiune favorabilă față de cineva saŭ de ceva: grație bunăvoințeĭ luĭ saŭ buneĭ luĭ voințe. BUNĂVOÍNȚĂ = Purtare sau atitudine binevoitoare față de cineva; îngăduință.
Se scrie in 2 moduri pentru ca au intelesuri diferite in functie de modul in care este scris. :* Sper ca te-am ajutat
mnopqr întreabă:
Maria_Deny_1997 întreabă: