| Mady_8232 a întrebat:

Am nevoie de o fisa de lectura pentru Vasile Alecsandri legenda ciocarliei plzplzplzplz... pentru clasa a 6-sea daca se poatewinking mersi multbatting eyelashesbatting eyelashesbatting eyelashes

2 răspunsuri:
| Mady_8232 explică:

Plz dau fundita si vot si tot ce vreti crying plz heeelp me!

| Mikaela a răspuns:

Http://www.e-referate.ro/......03-18.html
Legenda randunicai

- Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul "Pasteluri si legende" in 1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu

- Prelucreaza un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere printese in pasare pentru a respinge iubirea Zburatorului. Ca sa scape de imbratisarea nedorita a fapturii demonice, fata si-a abandonat vesmântul protector si s-a transformat in floarea denumita "rochita-randunicii"

Explicând regresiunea pe scara biologica a unei fiinte omenesti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit "Pseudo-kinegetikos"

Îmbinând mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, înrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale.

Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de "cântic poporal" rezumând nucleul epic al intamplarii extraordinare. Poemul legendar evoca, in 4 fragmente succesive, copilaria, adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spatiului celest. Eroina este o "copila dragalasa" având un nume predestinat -Rândunica. Perfectiunea trasarurilor sale o face comparabila cu "zâmbetul de soare" cu "albul unui crin", cu stralucirea unei stele pe cer. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane vesnic tânara si fericita, atragându-i pe numerosii muritori prin farmecele ei. I s-a mai oferit o rochita alba, tesuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de "altite". Cromatica subliniaza castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta.

Ursitoarea a avertizat-o ca frumusetea ei va atrage si încercarea malefica a Zburatorului de a-i castiga iubirea si de a o amagi prin simularea unei afectiuni reciproce. Zâna i-l descrie ca pe o faptura nestatornica, superficiala si infidela, care simuleaza dragostea, incapabil s-o traiasca de fapt.

Eroul fantastic mimând doar conditia umana nu are preferinte sentimentale, ne se poate darui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprihanirea. Copila asculta îndemnurile protectoarei divine si nu se lasa amgita de inflcarata declaratie a personajului demonic. Cuvintele lui de dragoste anticipeaza, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuratie retorica, dialogurile erotice din " Calin (file din poveste)".

Respins de fata si având un caracter razbunator, precum cel al zmeului din poveste, Zburatorul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochita protectoare.

Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imaginând un seducator tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu "o dalba feerie" si "divina încântare". Aparitia ei de vis trezeste elementele de natura personificate, care se comporta ca niste virtuali indragostiti. Natura înzestrata cu atribute senzual-omenesti ia parte la euforia erotizata.

Iesind la mal, infioarata de adierea noptii estivale, frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Nemaifiind aparata de haina vrajita, printesa isi pierde unicitatea si "norocul" in lume, incalcand promisiunea facuta zânei bune. Când Zburatorul, sigur de izbânda apropiata, a vrut sa o cuprinda in bratele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o rândunica, scapând imbratisarii fatale. O data cu ea, se înalta in vânt si straiul fermecat din care au cazut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pasarii : "Odoare-a primaverei: Rochiti de rândunele!"
Sper ca te-am ajutat! fundita?