Sunt bune ambele. Depinde și de ce unități de măsură au ceilalți termeni din ecuație. La chimie se lucrează puțin diferit față de fizică. Diferă de regulă unitatea de măsură la volum, ori presiunea, chiar ambele. Adică în problemele de chimie se exprimă volumul gazului în litri(știi că 22, 4l = 1 mol de gaz ideal, la 0 grade Celsius sau 273K) în loc de metri cubi, presiunea în atmosfere în loc de pascali.
Constanta e de proporționalitate. R rezultă ca o valoare constantă în funcție de ceilalți termeni ai ecuației(reduceri/simplicări de rapoarte). R nu e constantă numerică de genul: 121, 412.43, 19231.21.
Așadar, poate avea unitate de măsură.
Să-ți scriu mai detaliat.
Ai ecuația: pV=niu*RT
Pascalul e o mărime fizică derivată, nu fundamentală. Practic el e definit ca F/S = Forță/Suprafață, deci Newton/metru pătrat. Înlocuiește toți termenii ecuației cu unitățile de măsură fundamentale aferente.
Adică: (N/m^2)*m^3=mol*R*K => R=N*m/mol*K= J/mol*K(ca la fizică).
N*m=J(Joule) (Forța*deplasare ca la lucru mecanic, dacă vrei să faci așa analogia, iar u.m. se exprimă de regulă ca Joule).
Bun, acum înlocuim metri cubi cu litri și pascali(sau N/m^2) cu atmosfere.
Deci din pv=niu*R*T => atm*l=mol*R*K=>R=(atm*l)/mol*K (la chimie).
Așa sper că te-am convins cu unitățile de măsură. De aceea și valoarea numerică diferă pentru R.
Poți să te mai documentezi pe cont propriu. Vezi Wikipedia, Google...
anonim_4396 întreabă: