Ar putea cineva sa ma invete si pe mine tiganeste? Sau stie cineva expresii si cuvinte in tiganeste?

Haoleu! trait-ar fhamilia ta, pai tu vrei sa inhveti tiganeste fata mea? nu pot sa te ajut mancati-as!

Mersi mult anda!

Stiu eu mai multe cuvinte... daca vrei imi lasi adresa ta de e-mail si iti trimit dovumentul cu cuvintele!

Daca trabuntut te dau bule me daule

Da intra pe id meu maier_andrei23 si iti dau multe cuvinte

Da

ISTETU din Bacau


A
abonamènto, ~uræ s.m.abonament, ~e.
abser, ~a s.m. v. s u r o.
aćarærdæs a obişnui (deprinde) pe cineva (cu ceva; să facă ceva).
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit, ~ă, obişnuiţi, obişnuite.
aćhavel (perf. aćhavdæs) vb. tr, intr. a opri, a înceta, a frâna.
aćhavn/i, -æ s.f. 1.frân/ă,-e.2. (lupunz, ~a) piedic/ă, i.
adekvàto adj. invar.adecv/at, -ată, -aţi, -ate.
ad„s v. a v d i v e s

administratìvoadj.invar.administrativ, ~ă, ~i, ~e.
adoptisard/o, -i, -e, -e adj. adopt/at, -ată, -aţi, -ate.
àero(s) s.m. aer.
aeropòrt/o, ~uræ s.m.aeroport, ~uri.
afektìvo adj.invar. afectiv,~ă, ~i, ~e.
afirmaciaq/o, -i, e, -e adj. de afirmare.
agor, ~a s.m. capăt, capete; sfârşit, ~uri.
agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă, ~i, ~e.
aj v. t h a si
akana adv. acum.
akanutn/o, -i, -e, -e adj.actual, ~ă, ~i, ~e; de acum; contemporan, ~ă, ~i, ~e.
akava v. ca a v a
àkci/a, -e s.f. acţiun/e, -i; akciaθar din (de la) acţiune.
akcienq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. a ca c i e n cu o.
akcienq/o, -i, -e, -e adj. de acţiuni; al ( a, ai, ale) acţiunilor.
aktivi/pen [-mos], -mata s.m. activit/ate, -ăţi.
aktìvo adj. invar. activ, ~ă, ~i, ~e.
aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de actor; al (a, ai, ale) actorului; actoric/esc, -ească, -eşti, -eşti.
akhard/o, -i, -e, -e adj. v. ca h a r d o.
akharel vb. v. kharel.
akhari/pen [-mos], -mata s.m. ca h a r i p e n.
akharipnasq/o, -i, -e,-e adj. vocativ,~ă, ~i, ~e; de chemare, de strigare;apelativ,~ă, ~i, ~e.
akhor, ~a s.m. nuc/ă, -i.
albùm/o, -uræ s.m. album, ~e.
alfabèt/o, -uræ s.m. alfabet, ~e;
alfabetosθar din ( de la) alfabet.
alin‡, ~a s.f. lan, ~uri; câmp, ~uri.
alosard/o, -i, -e, -e adj. ales, aleasă, aleşi, alese; selecţion/at, -ată, -aţi, -ate.
alosarel (perf. alosardæs) vb. tr. a alege; a selecta; a selecţiona.
amal, ~a s.m. prieten, ~i.
amalenq/o, -i, -e, -e adj. de prieteni; al ( a, ai, ale) prietenilor.
amalikan/o, -i, -e, -e adj. prieten/esc, -ească, -eşti, -eşti; amical, ~ă, ~i, ~e.
amar/o, -i, -e, -e adj. pos. al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre.
amboldel (perf. amboldæs) vb. tr.1. a întoarce.2. a restitui, a da înapoi, a înapoia.3.a traduce.
ambrèl/a, -e s.f. umbrel/ă, -e.
ambrol, ~a s.m. pară, pere.
ame pron. pers. noi.
amen pron. pers. ame la acuz. pe noi, -ne-.
amenqe pron.pers. ame la dat. nouă, -ne-, ni.
analogì/a, -e s.f. analogi/e, -i.
anav, ~a s.m. v. n a v. nume, nume; denumir/e, -i.
anaværel (perf. anaværdæs) vb. tr. a (de)numi; a pune nume.
anavenq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al ( a, ai, ale) numelor; de denumiri, al (a, ai, ale) denumirilor.
anavesq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al (a, ai, ale) numelui; de denumire, al (a, ai, ale) denumirii.
ander, ~a s.m.miez, ~uri; conţinut, ~uri;cuprins, ~uri.
anderærel (perf. anderærdæs) vb. tr. a conţine, a face să conţină.
andre adv. înăuntru.
andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, ~ă, ~i, ~e.
anèks/a, -e s.f. anex/ă, -e.
anel (perf. andæs) vb. tr. a aduce;
anindos aducând; anel zoræça a sili.
angarn/o, -e s.m. crei/on, -oane.
angarnenq/o,-i, -e, -e adj. de creioane, al (a, ai, ale) creioanelor.
anglal prep.,adv. înainte(a), în faţa; înainte,în faţă.
angledini/pen [-mos], -mata s.m.răspuns, ~uri.
anglekeri/pen [-mos], -mata s.m.pregătir/e, -i.
angliśkòl/a, -e s.f. grădin/iţă, -iţe;
angliśkolaça cu grădiniţa
[v. sin. x u r d e l i n].
angliśkolutn/o, -i, -e, -e adj. preşcolar, ~ă, ~i, ~e.
anglivak, ~a s.m. v. a n g l o l a v.
anglolav, ~a s.m. prefaţă, prefeţe; anglolaveça cu prefaţă.[anglolav < anglutno lav].
anglutn/o, -i, -e, -e adj.anteri/or, -oară, -ori, -oare; întâiul, întâia; preced/ent, -entă, -enţi, -ente, de dinainte.
animatòr/i, -æ s.m. animator, ~i [ v. şi ‡ivdæritro].
anklel ( perf. anklisto, anklistæs) vb. intr. a ieşi [ căld.; v. şi inklel, inklœl].
ancarel vb. v. a n ca l e l.
anr/o, -e s.m. ou, ouă [ var.: vanro]
anrenq/o, -i, -e, -e adj. de ouă, al (a, ai, ale) ouălelor.
antèn/a, -e s.f. anten/ă, -e.
antonìm/a, -e s.f. antonim, ~e.
anθa prep.în.
anθar prep. din; de la.
anθ-e prep. anθa în formă elidată în.
anθ-(e)l prep. anθa în formă elidată în.
anθ-ël prep. anθa în formă elidată în.
anθ-i prep. anθa în formă elidată în.
anθ-jekh prep. anθa în formă elidată înaintea ar.nehot. jekh într-un, într-o.
anθ-o prep. anθa în formă elidată în.
apartamènt/o, -uræ s.m. apartament, ~e.
aplikàci/a, -e s.f. aplicaţi/e, -i.
arakhel vb. v. r a ca h e l.
arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. r a ca h l o.
arakhn/o, -e s.m. v. r a ca h n o.
aresel vb. v. r e s e l.
arro s.m. făină.
artistikan/o, -i, -e, -e adj. artistic, ~ă, ~i, ~e.
artìst/o, -uræ s.m.v. p h i r n o.
asamasq/o, -i, -e, -e adj. v.a s a p n a s cu o.
asand/o, -i, -e, -e adj.surâzăt/or, -oare, -ori, -oare; zâmbit/or, -oare, -ori, -oare.
asandœl (perf. asandilæs) vb. intr. a zâmbi, a surâde [v. şi paśasal)
asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de râs; rizibil, ~ă, ~i, ~e; comic, ~ă, ~i, ~e.
asfaltime adj.invar. asfalt/at, -ată, -aţi, -ate.
às/o, -uræ s.m. as, aşi.
astard/o, -i, -e, -e adj.prins, ~ă, prinşi, prinse; apucat, ~ă, apucaţi, apucate.
astarel (perf. astardæs) vb. tr. a prinde, a apuca.
astarimasqe s.m. v. a s t a r i p n a s cu e.
astaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură, de joncţiune.
asvinal/o, -i, -e, -e adj. lăcrimat, înlăcrimat.
asvinal/i, -æ s.f.lăcrămioar/ă, -e.
aśti ( perf. aśtisardæs) vb. intr. a putea, a fi capabil ( în stare) să...
aśunel v. ś u n e l.
aśund/o, -i, -e, -e adj. v. ś u n d e.
atærdol vb. v. a t e r d œ l.
aterdipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. t e r d i p n a s cu o.
aterdœl vb. v. t e r d œ l.
atòska adv. v. a t ù n ć i.
atùnći adv. atunci.
augùsta s.f. august.
autobùz/o, -uræ s.m. autobuz, ~e.
autopìst/a, -e s.f. autopist/ă, -e.
autòr/i, -æ s.m. v. a u t ò r o.
autòr/o, -uræ s.m. autor, ~i.
autorurenq/o,-i, -e, -e adj. de autori, al (a, ai ,ale) autorilor.
avdives adv. astăzi.
avel (perf. avilo, avilæs) vb.intr. a veni; a deveni.
aver pron., adj.nehot.invar. altul, alta, alţii, altele;le averenθar de la (din, de către) alţii (altele); averenqere altora; avreça cu altul.
avere adj. pron.nehot.invar.aver la cazurile oblice: ~ raklen pe alţi copii.
avgin s.m. miere.
avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a, ai, ale) mierii.
avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită, -iţi, -ite.
aviòn/i, -æ s.m. v. a v i ò n o.
aviòn/o, -uræ s.m. v. x u r æ v n o.
avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în poveşti: curte împărătească), curţi; aver/e, -i; cadru, domeniu.
avræl adv. v. a v r i.
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al ( a , ai, ale ) altuia.
avri adv. afară; avræl de (din) afară.
aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź u ca e r d o
aźukerel vb.v. źukerel.
aźutil vb. v. ź u t i l.
aźutimaça s.m. v. a ź u t i p n a ç a.
aźutime adj. v. ź u t i m e.
aźutipnaça v. a ź u t i p e n.
aźutip/en [-mos], -mata v. ź u t i p e n.
aźutisarel vb. v. ź u t i s a r e l.
aźutòr/o, -uræ adj. ajut/or, -oare.

B
baxtagor, ~a s.m. succes, ~e.
baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, -oasă, -oşi, -oase;feric/it, ită, iţi, -ite.
bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, -i; sărbăt/oare, -ori.
bajramutn/o, -i, -e, -e adj. de petrecere; de sărbătoare, sărbăt/oresc, -orească, -oreşti, -oreşti;distractiv, ~ă, ~i, ~e.
bakr/i, -æ s.f. oaie, oi.
bakr/o, -e s.m. berbec, ~i; (p. gener.) bacare oi.
bakr/orro,- orre s.m. (dim.) miel, miei; berbec/el,-ei.
bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de păr.
balaj, ~a s.f. v. b a l a n i.
balan/i, -æ s.f. copaie, copăi; albie, ălbii; cadă, căzi.
balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o mas carne de porc; ~o luvorro cocină de porc.
balanœrr/i, – æ s.f. jgheab, ~uri.
balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al (a ,ai, ale) părului.
balkòn/o, -uræ s.m. balc/on, -oane.
bal/o, -e s.m. porc,~i.
balval, ~a [-æ] s.f. vânt, ~uri.
bàmb/a, -e s.f. v. s u m ù n c a.
banàn/a, -e s.f. banan/ă, -e.
banges adv. strâmb; incorect; chiorâş.
bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2. ogradă, ogrăzi; curte, curţi;grădin/ă,-i.
baræq/o,-i, -e, -e adj. de curte, al (a, ai, ale) curţii (gardului, ogrăzii).
barærd/o, -i, -e, -e adj. cresc/ut, -ută, -uţi, -ute; măr/it, -ită, -iţi, -ite.
barærel (perf. barærdæs) vb. tr. a creşte, a face mare; a mări.
baræri/pen [-mos], -mata s.m. creşter/e, -i; mărir/e, -i; dezvolt/are, -ări; cultiv/are, -ări.
baræripnasq/o, -i, -e, -e adj. de creştere (mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi).
baræx, ~a s.m. steag, ~uri, drapel, ~e.
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a, ai, ale) steagului.
bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari.
baredivaj s.m. (luna) iunie.
baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de sărbătoare, al (a, ai, ale) sărbătorii.
baredivesutn/o, -i, -e, -e adj. sărbător/esc, -ească, -eşti, -eşti.
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu inimă mare, mărinim/os, -oasă, -oşi, -oase; gener/os, -oasă, -oşi, -oase.
barimatenq/o, -i, – e, -e adj. v. p h u t æ r d o.
barœl (perf. barilæs) vb. refl. a se face mare, a se mări; a creşte.
barvalærel(barvalærdæs) vb. tr. a îmbogăţi.
barvali/pen [-mos], -mata s.m.bogăţi/e, -i; îndestul/are, -ări.
barval/o, -i, -e, -e adj. bog/at, -ată, aţi, -ate.
barvarærel vb. tr. v. b a r v a l æ r e l.
barr, ~a s.m. 1. piatră, pietre.2. cetate, cetăţi; barr„nθar din (de la) pietre.
barræq/o, -i, -e, -e adj. de piatră, al (a, ai, ale) pietrei.
barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) piatră.
basand/o, -i, -e, -e adj. sufici/ent, -entă, -enţi, -ente; îndestulăt/or, -oare, – ori, -oare [ v. şi: basutno].
basketosq/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al (a, ai, ale) jocului de baschet.
basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă, suficienţi, suficiente [ v. şi: basando].
baś, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -i; ţipăt, ţipete.[ v. şi ca r ï l o ].
baśel ( perf. baślæs) vb. intr. 1.a cucuriga. 2. a lătra.3. a emite un sunet strident.4. (bicicleta, căruţa) a scârţăi.
baśenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) sunetelor.
baśesq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale) sunetului.
baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e; gălăgie.
baśibaśal/o, -i, -e, -e adj.zgomot/os, -oasă, -oşi, -oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi, -oase.
baśn/o, -e s.m. cocoş, ~i.
bàz/a, -e s.f. baz/ă, -e.
bazutn/o, -i, -e, -e adj. de bază, fundamental, ~ă, ~i, ~e.
bäräganosq/o, -i, -e, -e adj. de Bărăgan, al (a, ai, ale) Bărăganului.
be-he-he interj. ( pentru oaie) be-he-he.
behehekerel (perf. behehekerdæs) vb. intr. a behăi.
belut, ~a s.m. stejar, ~i.
belutesq/o, -i, -e, -e adj.de stejar, al (a, ai, ale) stejarului.
benzìna s.f. benzină.
berand, ~a s.m. (la cort) berand.
berævel.(perf. berævdæs) vb. intr. a se plimba cu barca, a naviga.
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă, de vapor; al (a, ai, ale) bărcii (vaporului).

berxum, ~a s.m. ghindă, ghinde.
ber/o, -e s.m. barcă, bărci; vap/or, -oare; ambarcaţiun/e, -i.
bero/rro, -orre s.m. dim. bărcuţ/ă, -e; vaporaş, ~e.
berś, ~a s.m. an, ~i; but berśenθe! la mulţi ani!; berśenθar de la (din) ani.
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al (a, ai, ale) anului.
berśi/pen, [-mos], -mata s.m.vârst/ă, -e; etate, etăţi.
berśisarel ( perf. berśisardæs) vb. tr.a aniversa, a sărbători/ a marca o dată pe an o anumită zi (de naştere, o dată/sărbătoare anume, ziua onomastică etc).
berśivaxt, ~a s.m. v. b e r ś ca o t o r.
berśkotor, ~a s.m. 1. sezon 2. anotimp, ~uri.
beruj, ~a s.f. albin/ă, -e.
beśel (perf. beślæs) vb. intr. 1.a sta.2. a locui.
beśimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b e ś i p n a s cu o.
beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de stat; de locuit; de şezut.
beśutnærel ( perf. beśutnærdæs) vb. tr.,refl. ~ pes a se recrea.
beśutn/o, – i, -e, -e adj. odihnit/or, -oare, -ori, -oare.
bezëx, ~a s.m. v. b e z e x.
bezex, ~a s.m păcat, ~e.
bi prep. (cu genit.) fără.
bi- pref. neg. ne-.
biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1. neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate. 2. fără oprire, neîncet/at, -ată, -aţi, -ate; neîntrerupt, ~ă, neîntrerup/ţi, -te [ v. şi: tragvalo].
biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b i a n d i p n a s cu o.
biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de naştere, al (a, ai, ale) naşterii; natal, ~ă, ~i, ~e).
biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it, -ită, -iţi, -ite; (la şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, -te.
bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. nenoroc/os, -oasă, -oşi, -oase.
bibaril/o, -i, -e, -e adj.1. necresc/ut, -ută, -uţi, -ute; imatur, ~ă, ~i, ~e.2. s.m., s.f. , adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e.
bibaśibaś s.m. linişte.
bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e adj. liniştit/or, -oare, -ori, -oare, fără zgomot.
bibæq/o, -i, -e, -e adj. de mătuşă, al ( a, ai, ale) mătuşii.
bibi, -æ s.f. mătuş/ă, -i.
bibliotèk/a, -e s.f. bibliotec/ă, -i [ v. şi: pustikelin].
bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v. şi ‡ut, ~a].
bibutvarn/o, -i, -e, -e adj. rar.
bićamaq/o, -i, -e, -e adj. obraznic, ~ă, ~i, ~e.
bićar, ~a [-æ] s.f. burui/ană, -eni; iarbă rea, ierburi rele; pir.
bićæć/o, -i, -e, -e adj. nedrept, nedreaptă, nedrepţi, nedrepte; fals, ~ă, falşi, false;
bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a trimite; a expedia.
bidirèkt adv. indirect.
bidośal/o, -i, -e, -e adj.1. corect, ~ă, corecţi, corecte. 2. nevinov/at, -ată, -aţi, -ate.
bidośaq/o, -i, -e, -e adj. fără greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, ~e.
bikandavn/o, -i, -e, -e adj.neascultăt/or, -oare, -ori, -oare.
bikinel ( perf. bikindæs) vb. tr. a vinde.
bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. v. b i ca i n i t r o.
bikinitr/o, -e s.m. vânzător, ~i.
bikinlin, ~æ s.f. magazin, ~e, butic, ~uri.
bilaćhard/o, -i, -e, -e adj. nerepar/at, -ată, -aţi, -ate; neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite; dezordon/at, -ată, -aţi, -ate.
bilèt/o, -ură s.m. bilet, ~e.
bil/i, -ă s.f. v. m ï c a.
bilovenq/o, -i, -e, -e adj. grat/uit, -i tă, -iţi, -ite.
biprin‡ard/o, -i, -e, -e adj. ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute.
biphirkher, ~a s.m. imobil, ~e.
birenval/o, -i, -e, -e adj. dezordon/at, -ată, -aţi, -ate
birovl/i, -æ adj. albin/ă, -e.
biśaj adv. interzis.
biśand/o, -i, -e, -e adj. nărăv/aş, -aşă, -aşi, -aşe.
bithamikan/o, -i, -e, -e adj. ilegal, ~ă, ~i, ~e.
bitragaver adj. invar. imobil, ~ă, ~i, ~e; fix, ~ă, ficşi, fixe.
bitragavni
bi‡enutn/o, -i, -e, -e adj. nepersonal (impersonal), ~ă, ~i, ~e; nehotăr/ât, -âtă, -âţi, -âte.
bi‡l/i, -æ s.f. bec, ~uri [= dudesqi golni ].
blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; guglipnasqo ~o tort.
blòk/o, -ură s.m. bloc, ~uri.
blòk/os, -ură s.m. v. b l ò ca o.
blùz/a, -e s.f. bluz/ă, -e.
bodl/o, -i, -e, -e adj. albastru, albastră, albaştri, albastre.
bokhal/o, -i, -e, -e adj. flămând, ~ă, flămân/zi, -de.
boldel (perf. boldæs) vb. tr. 1. a boteza.2. a dumica, a întinge, a înmuia.
bombòn/a, -e s.f. bomboan/ă, -e.
bov, ~a s.m. sob/ă, -e; cupt/or, -oare; gazenqo ~ aragaz.
brad/î, -ă s.f. cof/ă, -e; găleată, găleţi; vadră, vedre.
brakhel (perf. brakhlæs) vb. tr. a apăra, a proteja.
brakhi/pen [-mos], -mata s.m. apărare, apărări; protecţi/e, -i.
brakhl/o, -i, -e, -e adj. apăr/at, -ată, -aţi, -ate; protej/at, -ată, -aţi, -ate.
brigal/o, -i, -e, -e adj.ghrijul/iu, -ie, -ii, -ii.
briśind, ~a s.m. ploaie, ploi.
brung, ~a s.m. tufiş, ~uri.
brungal/o, -i, -e, -e adj.stuf/os, -oasă, -oşi, -oase.
bućhol ( perf. bućhlæs) vb.intr. a se chema, a se numi.
buxlærel ( perf. buxlærdæs) vb. tr.1. a lărgi, a extinde;a dezvolta.2. a face / a aşterne patul (pentru culcare).
buxl/o, -i, -e, -e adj. larg, ~ă, ~i, ~i; extins, ~ă, extin/şi, -se; spaţi/os, -oasă, -oşi, -oase.
buxlœl ( perf. buxlilæs) vb. refl. a se face larg, a se lărgi; a se extinde.
Bukurèśti s.m. Bucureşti.
bukureśtosq/o, -i, -e, -e adj. de Bucureşti, al (a, ai, ale) Bucureştiului.
bulænd, ~a s.m. taburet, ~e; fotoli/u, -i.
but adj., adv. mult,multă, mulţi, multe; mult.
butanglal adv. devreme.
butærn/o, -e adj. harnic, ~ă, ~i, ~e; muncit/or, -oare, -ori, -oare.
butæq/o, -i, -e, -e adj. de lucru, de muncă; al (a, al, ai, ale) lucrului (muncii).
buteranglutn/o, -i, -e, -e adj. multicolor, ~ă, ~i, ~e, de pastel.
buti/pen [-mos], -mata s.m. mulţim/e, -i; plural, ~e.
butivar adv. v. b u t v a r.
but/î, -æ s.f. lucru, ~uri.
butîkern/o, -e s.m. muncitor, ~i.
butpalal adv. târziu.
butpuran/o, -i, -e, -e adj. străvech/i, -e, străvechi, străvechi.
butśund/o, -i, -e, -e adj. renum/it, -ită, -iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi, -ite.
butvar adj. frecvent, deseori, adesea; în mod repetat; de multe ori [var.: butivar].
butvarn/o, -i, -e, -e adj. v.b u t v a r u t n o.
butvarutn/o, -i, -e, -e adj. frecv/ent, -entă, -enţi,-ente.
buzex, ~a s.f. pinten, ~i.
buzn/i, -æ s.f. capr/ă, -e.
buzn/o, -e s.m. ţap, ~i.
buzn/œrri, -œrræ s.f. căpriţ/ă, -e; iadă, iede.
buzn/orro, -orre s.f. ied, iezi.

càml/a , -e s.f. castan/ă, -e.
cëgosável ( perf. cëgosajlæs) vb. tr. a ţinti.
cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi: bili].
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e.
cign/o, -i, -e, -e adj. v. c i ca n o.
cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i ca n o.
cird, ~a s.m. tren, ~uri; le cirdeça cu trenul.
cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr., intr. a trage.
cirkulàci/a, -e s.f. circulaţi/e, -i.
cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de circulaţie, al (ai, ale, ai) circulaţiei.
cirkulisarel ( perf. cirkulisardæs) vb. intr. a circula; cirkulisarindoj circulând.
cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i ca n o.
cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i ca n o.
cïra adv. v. c ï r r a.
cïrra adv. puţin.
còx/a, -e s.f. fust/ă, -e.

¢

ćać/o, -i, -e, -e adj. 1. adevăr/at, -ată, -aţi, -ate; just, justă, jusţi, juste.2.drept, dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno].
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, ~i, ~e; veridic, ~ă, ~i, ~e.
ćaj/o, – uræ s.m. v. t è a.
ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a cu o.
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e; satisfăc/ut, -ută, -uţi, -ute.
ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz, obraji; (gram.) caz, ~uri.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. tr., intr. a mesteca.
ćamćarel (ćamćardæs) vb. tr. v. ć a m b e l.
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai, ale) ierbii.
ćarxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă, ~i, ~e.
ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian, ~ă, vegetarien/i, -e.
ćar/o, -e s.m. castr/on, -oane; blid, ~uri, strachină, străchini.
ćar/orro, – orre s.m. castronel, ~e.
ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri; vastesqo ~o ceas de mână.
ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i [ v. şi śingva‡lo].
ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. v. şi D e v e l.
ćerxaj, ~a s.f. stea, stele.
ćeśm/a, ~e s.f. cişmea, cişmele.
ćexrain, ~a s.f. v. ć e r x a si.
ći adv. neg.(căld.) nu.
ćìma adv.(spoit.) puţin.
ći adv. v. n a.
ćikat, ~a s.f. frun/te, -ţi.
ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a, ai, ale) frunţii.
ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i, ~e.
ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a, ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti, -eşti.
ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al (a, ai, ale) păsărilor.
ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a, ai, ale) păsăroilor.
ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i r i ca l æ n cu o.
ćirikli,-æ s.f. pasăre, păsări; le ćirikl„n pe păsări; le ćirikl„nçar cu păsările.
ćirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi, păsăroi.
ćirikl/œrri, – œrræ s.f. dim. păsăric/ă, -i; ćiriklœrr„n pe păsărici.
ćirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic, ~ă, ~i, ~e; străvech/i, -e, -i, -e.
ćitrel (perf. ćitrisardæs) vb.tr. a desena, a creiona, a schiţa; (în conversaţie) a descrie.
ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai, ale) desenului.
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată, -aţi, -ate.
ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i; ćitrenθe în (la) desene; ćitresθar din (imagine) desen; ranglærdo ~o desen colorat. 2.phenipnasqo ~ descriere.
ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i.
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi, -ete.
ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă, ~i, ~e
ćugn/i, -æ s.f. bici, bice.
ćŭplil (perf. ćŭplsajlæs) vb. tr. a ciuguli.
ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i.

¢h
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă).
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri.
ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ e.
ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de băieţi, de flăcăi; al (a, ai, ale) băieţilor (flăcăilor).
ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h a v e n cu o.
ćhav/o, -e s.m. băiat (copil sau flăcău) de etnie rromă; în sens mai larg (la şcoală): elev; ćhaves pe băiat (copil, elev); le ćhavesθar de către elev (copil, băiat); le ćhaven pe copii (elevi,băieţi); le ćhavenθe în (la) elevi (copii,băieţi); le ćhavenθar de către elevi (băieţi, copii); le ćhavenqe elevilor (copiilor, băieţilor); le ćhavençar cu copiii (elevii, băieţii).
ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi (băieţaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale) copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćhav/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i, băieţaş, ~i; flăcăiaş, ~i.
ćhej, ~a s.f. v. ć h a si.
ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă, -i.
ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al (a, ai, ale) limbilor.
ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a, ai, ale) limbii.
ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ cu o.
ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ n cu o.
ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i, ~e.
ćhihor, ~a s.m. v. ć h o r.
ćhinærn/i, – æ s.f. 1. maşin/ă, -i de tocat.2. angarenqi ~ ascuţitoare.
ćhini/pen [-mos], -mata s.m. 1. tăier/e, -i. 2. tăietur/ă, -i; decupaj, ~e.3. klasaqo ćhidipen pauză (între orele de clasă); śkolaqo ćhinipen vacanţă şcolară.
ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h i n i p n a s cu o.
ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de tăiere, al ( a, ai, ale) tăierii; de pauză, al (a, ai, ale ) pauzei; de vacanţă, (al, ai, ale) vacanţei.
ćhind/o, -i, -e, -e adj. 1.tăi/at, -ată, -aţi, -ate.2. rupt de oboseală; me sem ćhindo sunt rupt de oboseală.
ćhor, ~a s.m. barbă, bărbi.
ćhon, ~a s.m. lun/ă, -i.
ćhudel (perf. ćhudæs) vb. tr. a arunca, a azvârli; ~ anθ-ël sa riga a împrăştia.
ćhudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, -ată, -aţi, ate; împrăşti/at, -ată, -aţi, -ate.
ćhur/i, -æ s.f. cuţit, ~e.
ćhurik, ~a s.f. v. ć h u r i

D

dad, ~a s.m. tată, taţi; (p.ext.) dada părinţi.
dadenq/o, -i, -e, -e adj. de taţi, al (a, ai, ale) taţilor (părinţilor); părint/esc, -ească, -eşti, -eşti.
dadesq/o, -i, -e, -e adj. de tată, al (a, ai, ale) tatălui; părint/esc, -ească, -eşti, -eşti.
daxn/o, -i, -e, -e adj. drept, dreaptă, drepţi, drepte [ v. şi: ćaćo].
daj, ~a s.f. m-am/ă, -e.
dajaq/o, -i, -e, -e adj. de mamă, al (a, ai, ale) mamei; matern, ~ă, ~i, ~e.
dajkaxn/i, -æ s.f. cloşcă, cloşti.
dandenq/o, -i, -e, -e adj. de dinţi, al (a, ai, ale) dinţilor; dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni perie de dinţi.
dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i p e n.
das, ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2. gagi/o, -i.
daśti ( perf. daśtisardæs) vb. v. a ś t i.
decèmbra s.f. (luna) decembrie.
decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i.
dej, ~a v. d a si.
dekorutn/o, -i, -e, -e adj. decor/at, -ată, -aţi, -ate.
del (perf. dias, dæs) vb. tr. a da; dindoj dând.
delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de delimitare (demarcare), al (a, ai, ale) delimitării (demarcării).
deni/pen [-mos], -mata s.m. cadou, ~uri; dar, ~uri.
deræv, ~a s.f. mare, mări.
derævæq/o, -i, -e, -e adj. de mare, al (a, ai, ale) mării; maritim, ~ă, ~i, ~e.
deś num. card. zece.
deśto num.ord. al zecelea, a zecea.
deśuduj num.card. doisprezece, douăsprezece.
deśudujto num.ord. al doisprezecelea, a douăsprezecea.
deśujekh num.card. unsprezece.
deśujekhto num.ord. al unsprezecelea, a unsprezecea.
deśupan‡ num.card. cincisprezece.
deśupan‡to num.ord. al cincisprezecelea, a cincisprezecea.
deśuśow num.card. şaisprezece.
deśuśowto num.ord. al şaisprezecelea, a şaisprezecea.
determinànto adj. invar. determinant, ~ă; determinan/ţi, -te.
determinàto adj. invar. detreminat, ~ă; detremin/aţi, -ate.
Devel, ~a s.m. 1. Dumnezeu, (rar) Dumnezei.2. cer, ~uri
d„s, ~a s.m. v. d î v e s.
d„sesq/o, -i, -e, -e adj. v. d î v e s e s cu o.
dialektikan/o, -i, -e, -e adj. dialectal,~ă, ~i, ~e.
dialòg/o, -uræ s.m. v. dialog, ~uri.
diapozitìv/o, ~uræ s.m. v. diapozitiv, ~e.
didaktikan/o, -i, -e, -e adj. didactic, ~ă, ~i, ~e.
diferènc/a, -e s.f. diferenţ/ă, -e.
dikhel (perf. dikhlæs) vb. tr. a vedea; a privi, a se uita; dikh! vezi! dikhindoj văzând.
dikhimasq/o, -i, -e, -e adj. v. d i ca h i p n a s cu o.
dikhi/pen [-mos], -mata s.m. veder/e, -i; privir/e, -i; le dikhipnaça cu vederea (privirea); le dikhipnasθar din privire.
dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vedere, al (a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale) privirii; de observare.
dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, -ută, -uţi, -ute.
dikl/o, -e s.m. batic, ~uri; basma, ~le.
dikl/orro, -orre s.m. dim. baticuţ, ~e; batist/ă, -e.
dinglæl/o, -i, -e, -e adj. odihn/it, -ită, -iţi, -ite.
dinglœl (perf. dinglisajlæs) vb.refl. a se odihni [ v. şi: hodinil pes].
din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată, daţi, date.
dìsk/o, -uræ s.m. disc, ~uri.
disœl (perf. dislæs) vb. intr. a răsări, a se face ziuă, a se lumina.
disºtn/o, -i, -e, -e adj. oriental,
~ă ~i, ~e;de răsărit, de est.
dìvio adj. invar. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
diz, ~a s.f. 1.târg, ~uri; piaţă, pieţe.2. oraş, ~e.
diz/œrri,- œrræ s.f. dim. târguş/or, -oare; orăşel, ~e.
dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg; de piaţă; orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
dî, dæ s.m. suflet,~e; inim/ă, -i; pântec, ~e.
dîves, ~a s.m. zi, zile; æanavesqo ~ zi onomastică;biandipnasqo/biandimasqo ~ zi de naştere.
dîvesarel ( perf. dîvesardæs) vb. tr. a sărbători o zi.
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai, ale) zilelor.
dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, ai, ale) zilei.
dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă; lungi, lungi.
dïrz/a, -e s.f. cârp/ă, -e; khosipnasqi ~a cârpă de şters.
dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i.
dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. şi: kùna]
dolalin(av)el (perf. dolalindæs) vb. tr. a legăna.
dolalinœl (perf. dolalinjas) vb. tr. v. d o l a l i n (a) v e l.
doræq/o, -i, -e, -e adj. de sfoară, al (a, ai, ale) sforii.
dor/i, -æ s.f. sfoară, sfori; frânghi/e, -i; la doræça cu sfoara.
dostatutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă, suficien/ţi, -te.
doś, ~a s.f. greşeală, greşeli; eroare, erori; eroare, erori; vină, vini.
dośaq/o, -i, -e, -e adj. de greşeală, al (a , ai, ale) greşelii; eronat,~ă, erona/ţi, -te.
dośel (perf. dośljas) v. d u ś e l.
drabarel (perf. drabardæs) vb. tr. 1. a descânta cu ierburi; a lecui prin descântat.2. a ghici ( citi) în palmă (cărţi, bobi, ghioc).3. a citi.
drakh, ~a s.f. strugur/e, -i.
drakhal/o, -i, -e, -e adj. brobon/at, -ată, -aţi, -ate, sub formă de boabe de strugure; popistr/at, -ată, -aţi, -ate.
drakhenq/o, -i, -e, -e adj. de struguri, al (a, ai, ale) strugurilor.
drez, ~a s.f. stog, ~uri; căpiţ/ă, -e.
drom, ~a s.m. 1. drum, ~uri.2. oară, ori; dată, dăţi.
dromarel (perf.dromardæs) vb. tr. a călători, a face drumuri.
dromesq/o, -i, -e, -e adj. de drum, al (a, ai, ale) drumului; de transport.
dromidud, ~a s.f. semaf/or, -oare.
dromidudesq/o, -i, -e, -e adj. de semafor, al (a,ai, ale) semaforului.
drom/orro, -orre s.m.dim. drumuleţ, drun, ~a s.f. săge/ată, -ţi.
dubel, ~a s.m. castr/on, -oane, bo, ~uri; găleată, găleţi; ghivec/i, -e; lulud„nqo ~ ghiveci de flori.
dud, ~a s.m. lumin/ă, -i.
dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. lumin/os, -oasă, -oşi, -oase.2. clar, ~ă, ~i, ~e.
dudesq/o, -i, -e, -e adj. de lumină, al (a, ai, ale) luminii; ~i rovli lustră; dudesqe golnæ / bi‡læ becuri de iluminat.
dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i
duj num.card. doi, două; duje grasten pe doi cai.
duj‡enenq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale) amândurora.
dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) celor doi (două); dujenqo vakæripen dialog, conversaţie în doi.
dujto num.ord. al doilea, a doua.
dujvakæri/ pen [-mos], -mata s.m. dialog, ~uri.
dujvarn/o, -i, -e, -e adj.dubl/u, -i, -e, -e.
dùm/a, -e s.f. cuvânt, cuvinte; vorb/ă, -e.
dumesq/o, -i, -e, -e adj. de umăr, al (a, ai, ale) umărului.
dumultan/o, -i, -e adj. de demult.
dunavd/ĭ, – æ s.f. dun/ă, -e (de învelit).
dur adv. departe.
durærd/o, -i, -e, -e adj. îndepărt/at, -ată, -aţi, -ate.
durærdomilaj, ~a s.m. toamn/ă, -e.
durærdomilajesq/o, -i, -e, -e adj. de toamnă, al (a, ai, ale) toamnei; tomnatic, ~ă, ~i, ~e.
duri/pen [-mos], -mata s.m. depărt/are, -ări.
durmilaj, ~a s.m. v. d u r æ r d o m i l a si.
durphirævn/o, -e s.m. teleferic, ~e.
duśel ( perf. duślæs) vb.tr. a mulge [var.: dośel]

E

e art. 1. art. hot.f., ca variantă pentru art. hot. f. i : e rakli = i rakli.2. art.hot. f. şi m., sg. şi pl., la cazurile oblice: e (le) grastes pe cal; e (la) daja pe mama; e (le) grasten pe cai; e (le) dajan pe mame.
edìci/a, -e s.f. ediţi/e, -i.
editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i.
edukàcia s.f. educaţie.
edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de educaţie, al (a, ai, ale) educaţiei.
efta num. card.şapte.
eftàto num. ord. al şaptelea, a şaptea.
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. economic, ~ă, ~i, ~e.
ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i.
eksperiènc/a, -e s.f. experienţ/ă, -e.
eksplikàci/a, -e s.f. explicaţi/e, -i.
ekstràs/a, -e s.f. extras, ~e.
ekzistisarel (perf. ekzistisardæs) vb. intr. a exista.
elefànt/o, -uræ s.m. elefant, elefanţi[ v. şi v a s t i n i].
elemènt/o, -uræ s.m. element, ~e.
emblèm/a, -e s.f. emblem/ă, -e.
emociaq/o, -i, -e, -e adj. de emoţie, al (a, ai, ale) emoţiei.
emòci/a, -e s.f. emoţi/e, -i.
enæ num. card. nouă.
enæto num. ord. al nouălea, a noua.
etaźèr/a, -e s.f. etajer/ă, -e.
evaluàci/a, -e s.f. evaluare, evaluări.

Ë
ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l) grasta caii; ë(l) daja mamele.

F
fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i.
fàkto, -ur æ s.m.fapt, ~e.
fàktor/o, -uræ s.m. factor, ~i.
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i; e familiaθar din familie; e familiençar din familii.
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de familie, al (a, ai, ale) familiei; familial, ~ă, ~i, ~e.
familienq/o, -i, -e, -e adj. de familii, al (a, ai, ale) familiilor.
fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -i; e fanteziaθar din fantezie.
fazàn/os, -uræ s.m. fazan, ~i.
februàra s.f. (luna) februarie.
felæstr/a, -e s.f. fereastră, ferestre.
fëlurin, ~a s.f. tei, tei.
fenomèn/o, -uræ s.m. fenomen, ~e.
ferìg/a, -e s.f. ferig/ă, -i.
festivàl/o, -uræ s.m.festival, ~uri.
festìvo adj. festiv, ~ă, ~i, ~e.
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e.
filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme, al (a, ai, ale) filmelor.
fìlm/i, -æ s.m. v. f ì l m o (s).
fìlm/o(s), -uræ s.m. film, ~e.
fìś/a, -e s.f. fiş/ă, -e.
folklorikan/o, -i, -e, -e adj. folcloric, ~ă, ~i, ~e.
fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i, ~e.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic, ~ă, ~i, ~e.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e.
formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a, ai, ale) formelor.
formisarel (perf. formisardæs) vb. tr. a forma.
formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o s.
fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e; foronθar din oraşe; foronθe în (la) oraşe; forosθe în (la) oraş.
forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al (a, ai, ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, ~i, ~e; orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
fòtbalo s.m. fotbal.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a, ai, ale) fotbalului.
fotografì/a, -e s.f. fotografi/e, -i.
fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai, ale) frazei.
friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete.
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de fructe, al (a, ai, ale) fructelor.
frùkt/o, -uræ s.m. fruct, ~e [v. şi pherr].

G

gad, ~a s.m. cămaşă, cămăşi.
gad/orro, -orre s.m. cămăşuţ/ă, -e.
ga-ga! interj. ga-ga-ga!
galbenærd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it, -ită, -iţi, -ite.
galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e; gălbui, gălbui.
gàlben/o, -a [căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i, ~e [ v. şi: źïlto].
gàr/a, -e adj. gară, gări.
garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă; ascunşi, ascunse.
garavel ( perf. garavdæs) vb. a ascunde.
gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar din ( de la) sate; le gavenθe din (de la) sate; le gavesθe din (de la) sat.
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai, ale) satului.
gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească, -eşti, -eşti.
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze,al (a, ai, ale) gazelor; ~o bov aragaz.
general adv. (la modul) general, în general.
generàlo adj.invar. general, ~ă, ~i, ~e.
geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie, al (a, ai, ale) geografiei.
geografikan/o, -i, -e, -e adj. geografic, ~ă, ~i, ~e.
ges v. d „ s.
gilabel (perf. gilabadæs) vb. tr. a cânta (solo, nu la instrument); gilabandoj cântând.
gilæq/o, -i, -e, -e adj. de cântec, al (a, ai, ale) cântecului.
gili, -æ s.f. cântec, ~e.
gimnàstika s.f. gimnastică.
gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj. de gimnastică, al (a, ai, ale) gimnasticii.
gin, ~a s.m. număr, numere; e gineça cu număr.
ginal/o, -i, -e, -e adj. numer/os, -oasă, -oşi, -oase.
ginavn/i, -æ s.f. numeral, ~e.
gini/pen, [-mos], -mata s.m. numărare, numărăt/oare, -ori; numerotaţi/e, -i.
girai/pen, [-mos], -mata s.m. introducer/e, -i.
giravutn/o, -i, -e, -e adj. introductiv, ~ă, ~i, ~e.
girel (perf. girdæs) vb. intr. a intra; a pătrunde; a răzbi; giravindoj introducând.
giri/pen [-mos], -mata s.m. intr/are, -ări.
giv, ~a s.m. grâu, grâne.
givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al (a, ai, ale) grâului.
gi, gæ s.m. v. d î
gïnsàca/o, -uræ s.m. gâscan, ~i.
glìnd/a, -e s.f. oglindă, oglinzi.
glòb/a, -e s.f. amen/dă, -zi.
godæl/o, -i, -e, -e adj. înţelept, ~ă; înţelep/ţi, -te; cu minte.
godæq/o, -i, -e, -e adj. de minte, al (a, ai, ale) minţii.
godærd/o, -i, -e, -e adj. înţelepţ/it, -ită, -iţi, -ite; conştient, ~ă, conştienţi, conştiente.
godæver adj. invar. deştep, deşteaptă, deştepţi, deştepte; cu minte.
godæveri/pen [-mos], -mata s.m. deşteptăciun/e, -i; înţelepciun/e, -i; priceper/e, -i.
god/î, -æ s.f. minte, minţi; creier, creiere; la godæça cu mintea;
godî/pen, [-mos], -mata s.m. gândir/e, -i; reflecţi/e, -i.
goj, ~a s.m. cârn/at, -aţi.
goln/i, -æ s.m. ming/e, -i; dudæqe ~ æ/ bi‡læ becuri.
gòm/a, -e s.f. gum/ă, -e.
gon/o, -e s.m. sac, ~i.
gon/orro, -orre s.m. dim. săculeţ, ~e; skolaqo ~orro ghiozdan.
gramaticaan/o, -i, -e, -e adj. gramatical, ~ă, ~i, ~e.
gramaticaaq/o, -i, -e, -e adj. de gramatică, al (a, ai, ale) gramaticii.
grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e.
grast, ~a s.m. cal, cai.
grastelin,~a s.f. grajd, ~uri [v. şi: isin].
grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie.
grast-xer, ~a s.m. v. ‡ o r o.
grìź/a, -e s.f. grij/ă, -i; la griźaça cu grijă.
grupaq/o, -i, -e, -e adj. de grupă, al
( a, ai, ale) grupei.
gudli/pen [-mos], -mata s.m. v. g u g l i p e n.
gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce, dulce; dulci, dulci.
gudlimasq/o, -i, -e, -e v. g u d l i p n a s cu o.
gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dulceaţă, al (a, ai, ale) dulceţii.
guglærd/o, -i, -e, -e adj. îndulc/it, -ită, -iţi, -ite.
guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. g u g l i p n a s cu o.
gugli/pen [-mos], -mata s.m. dulceaţă, dulceţuri; dulce, dulciuri.
guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. de dulceaţă, al (a, ai, ale) dulceţii.
gugl/o, -i, -e, -e adj. v. g u d l o.
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de gunoi, al (a, ai, ale) gunoiului;
gun‡al/o, -i, -e, -e adj.gust/os, -oasă, -oşi, -oase.
gun‡and/o, -i, -e, -e adj. v. g u n ‡ a l o.
gurumn/i, -æ s.f v. g u r u v n i.
guruvić/o, -uræ s.m. viţel, viţei.
guruvn/i, -æ s.f. vac/ă,-i.
guruv/orro, -orre s.m. dim. viţeluş, ~i; tăuraş, ~i.
gutup, ~a s.m. gât, ~uri.

H
hàrnik/o, -a [căld. hàrnići] adj. harnic, ~ă, ~i, ~e.
haw-haw interj. ham-ham-ham!
hërbùz/o, -uræ s.m. pepen/e, -i.
hihikerel.
hipopotàm/o, – uræ s.m. hipopotam, ~i.
històri/a, -e s.f. istori/e, -i.
historikan/o, -i, -e, -e adj. istoric, ~ă, ~i, ~e.
hodinil ( perf. hodinisardæs) vb.refl. ~ pes a se odihni [v. şi dinglœl].
hòjna s.f. oină.
horizònt/i, -æ s.m. v. h o r i z ò n t o.
horizònt/o, -uræ s.m. orizont, ~uri.
hotèl/i, -æ s.m. v. h o t è l o.
hotèl/o, -uræ s.m. hotel, ~uri.

X

xa/be(n) [-mos], -mata s.m. mânc/are, -ăruri xabematenθe în mâncăruri;
xabelin, ~a s.f. alimentar/ă, -e.
xabematenq/o, -i, -e, -e adj. de- mâncăruri, al (a, ai, ale) mâncărurilor; ~i śifonièra dulap de bucătărie.
xabemasq/o, -i, -e, -e v. x a b e p n a s cu o.
xabepnasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, ai, ale) mâncării; culinar, ~ă, ~i, ~e; ~i livni bucătărie.
xabzumavi/pen, [-mos], -mata s.m. gustare, gustări.
xaćarel (perf. xaćardæs) vb. tr. a pricepe; a percepe; a înţelege.
xaćarimatenq/o, -i, -e, -e adj. de priceperi, al (a, ai, ale) priceperilor; de percepţii, al (a, ai, ale) percepţiilor.
xaćari/pen [-mos], -mata s.m. percepţi/e, priceper/e, -i; înţeleger/e, -i.
xaing, ~a s.f. v. x a i n g.
xaiv, ~a s.m. sanie, sănii; e xaiveça cu sania.
xal (perf. xalæs) vb. tr. a mânca;
xalavel (perf. xalavdæs) vb. tr. (căld.) a clăti, a spăla.
xalærel (perf. xalærdæs) vb. tr.1. a face pe cineva să înţeleagă, a explica, a clarifica; xalærindos [xalærindoj] înţelegând.2. a clăti, a limpezi [ var.: xalavel a clăti, a spăla (căld.); xarikerla (spoit.) a limpezi, a clăti].
xalæri/pen [-mos]-, mata s.m.explicaţi/e, -i.
xalœl ( perf. xalœvdæs) vb. v. x a l œ v e l.
xalœvel (perf. xalœvdæs) vb. v. x a ć a r e l.
xalœvi/pen [-mos], -mata s.m. v. x a-
l æ r i p e n .
xamasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, ai, ale) mâncării; comestibil, ~ă, ~i, ~e, ~e.
xancï adj., adv. puţin, ~ă, ~i, ~e; puţin.
xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v. x u n a v e l.
xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i.
xarikerla (perf.xarikerdas) vb. tr. (spoit.) a limpezi, a clăti.
xarnes adv. pe scurt.
xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt, ~ă, scur/ţi, -te.
xarr, ~a s.f. vale, văi.
xasarel ( perf. xasardæs) vb. tr. a pierde.
xastral ( perf. xastrajlæs) vb. tr. a scăpa
[ v. şi skäpisarel].
xatærel ( perf. xatæræs) vb. tr. v. x a ć a r e l.
xer, ~a s.m. măgar, ~i.
xir/o, -e s.m. castrav/ete, -eţi.
xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi; gaură, găuri.
xïw, ~a s.f. v. x i v.
xìlæd/a, -e s.f. v. m ì a.
xoleva s.m.,pl. pantaloni [ v. şi.:pantalùna ].
xomel/i, -æ s.f. cocoloş, ~i ,bulgăr/e, -i (de zăpadă); xomel„nçar cu bulgări de zăpadă.
xramosard/o, -i, -e, -e adj. scris, ~ă, scrişi, scrise.
xramosarel (perf. xramosardæs) vb. tr. a scrie.
xramosaripnasq/o, -i, -e adj. de scris, al (a, ai, ale) scrisului [v. şi l e ca h a i p n a s cu o].
xuxurr, ~a s.m. ciuperc/ă, -i.
xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca ciuperca, sub formă de ciupercă: ~ Òax conopidă.
xulajarel (perf. xulajardæs) vb. tr. a stăpâni, a domni, a gospodări.
xulavel (perf. xulavdæs) vb.1. tr. 1. a despărţi, a împărţi.2. a pieptăna.3. a grebla 2. (refl.) ~ pes a se pieptăna.
xum, ~a s.m. suc, ~uri; (spoit.) muc.
xumal/o, -i, -e, -e adj.1. sucul/ent, -entă, -enţi, -ente, zem/os, -oasă, -oşi, -oase.2.(spoit.) muc/os, -oasă, -oşi, -oase.
xunavel (perf. xunavdæs) vb. tr. a săpa.
xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e.
xurævd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată, -aţi, -ate.
xurævel (perf. xuræjlæs) vb.1. intr. a zbura.2. vb. tr. ( perf. xurævdæs) a îmbrăca; 3. ( refl.) ~ pes a se îmbrăca.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1. de zbor, al (a, ai, ale) zborului.2. de îmbrăcat; vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole vestimentare.
xurævn/o, -e s.m. avion, avioane.
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e xurdelinæça cu grădiniţa; e xurdelinæθar din grădiniţă.
xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă, mărun/ţi, -te; micuţ, ~ă, ~i, ~e.
xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) copilaşilor.
xurd/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i; micuţ, ~i; pici, pici.
xutel (perf. xutilæs) vb.tr., intr. a sări.
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de săritură. al (a, ai, ale) săriturii.

I

i art.hot. f.,sg, nom.: i ruvni lupoaica [var.: e ].
Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
ical/i, -æ s.f. ardei, ardei.
icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei, al (a, ai, ale) ardeiului.
idè/a, -e s.f. idee, idei.
i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha !
ihakerel (perf. ihakerdæs) vb. intr. a rage.
il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d î ].
ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e, -i; ilustraciaθar din ilustraţie.
imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu imaginea.
importànca s.f. importanţă.
importanti/pen [-mos] s.m. importanţă.
importànto adj. invar. v. v a s t n o.
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.
industrìalo adj. invar. industrial, ~ă, ~i, ~e.
informàci/a, -e s.f. informaţi/e, -i; informaciençar cu informaţii.
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de informaţii, al (a, ai, ale) informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e.
ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -aţi, -ate.
ingerel (perf. ingerdæs) vb.tr. a purta, a duce; a conduce; a susţine ( o conversaţie).
inklel (perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb. intr. a ieşi; a se desprinde.
inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -iţi, -ite.
inklœl (perf. inklæs) vb. intr. v. i n ca l e l.
institùci/a, -e s.f. instituţi/e, -i.
institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) adj. de instituţii, al (a, ai, ale) instituţiilor; instituţional, ~ă, ~i, ~e.
intæl prep., adv.de dincolo de, dincolo de…
interesànto adj. invar. interesant, ~ă, interesan/ţi, -te.
interès/o, -ură s.m. interes, ~e.
interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al (a, ai, ale) interesului.
interźèkci/a, -e s.f. interjecţi/e, -i.
isi ( perf. sas) vb. v. s i.
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi grastelin].
istemlai/pen [-mos], -mata s.m. folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; întrebuinţ/are, -ări.
istemal (perf. istemlăs) vb. tr. a folosi, a utiliza, a întrebuinţa.
istemalutn/o, -i, -e, -e adj. folosit/or, -oare, -ori, -oare.
isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi, -ite; utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; întrebuinţ/at, -ată, -aţi, -ate.
istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r i a.
istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. h i s t o r i ca a n o.
istrabul, ~ă s.f. v. i z d r a b u l.
istral vb. intr. v. i z d r a l.
istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z d r a l n o.
ìta interj. iată!
iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi.
ivæ adv. degeaba, în zadar, pe degeaba.
ivend, ~a s.m. iarnă, ierni.

ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a, ai, ale) iernii.
ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai, ale) zăpezii.
ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă.
izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e.
izdral (perf. izdrajlăs) vb. intr. a tremura.
izdraln/o, -i, -e, -e adj. tremurăt/or, -oare, -ori, -oare; alunec/os, – oasă, -oşi, -oase.
¨
ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var pentru äl: ïl grasta = äl grasta; ïl daja = äl daja.

J
jag, ~a s.f. foc, ~uri.
jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare, -ori; chibrit, ~uri [v. şi Òebli].
jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le jakhançar cu ochii.
jakhvalina s.f., pl. ochelari.
jakhva‡val/o, -i, -e, -e adj. 1. vigil/ent, -entă, enţi, -ente;.2. iscodit/or, -oare, -ori, -oare; curios, curioasă, curioşi, curioase.
javin, ~a s.f. 1. dimineaţă, dimineţi [v. şi texarin].2. mic dejun.
javinaq/o, -i, -e, -e adj. de diminieaţă, al (a, ai, ale) dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de mic dejun.
jekh num.card. unu, una
jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) uneia.
jekhe num. card.( la cazurile oblice): ~ grastes pe un cal.
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) unuia.
jekhi/pen [-mos], -mata s.m. 1. unit/ate, -ăţi.2. (număul) singular.
jekhto num. ord. primul, prima; întâiul, întâia.
jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasa întâi.
jekhtomilaj, ~a s.m. primăvară, primăveri.
jekhtone num. ord. jekhto la cazurile oblice: le ~ sapen pe primii şerpi.
jekht/orro, -orre s.m. dim. ghiocel, ghiocei.
jon‡i/pen [-mos], -mata s.m.încurcătur/ă, -i; dezordin/e, -i, neorândui/ală, -eli.
jorgovàn/o, -ură s.m. liliac, lilieci [v. şi lilavalo brung].
jubil (perf. jubisardăs) vb. tr. v. j u b i s a r e l.
jubisarel (perf. jubisardăs) vb. tr. v. ca a m e l.
jùlio s.m. (luna) iulie.

K

ca- prep. v. ca a si.
kabor pron.interog. cât, câtă, câţi, câte.
kadæ adv. aşa.
kadaja pron., adj. dem. aceasta; ~ bibi mătuşa aceasta.
kadala pron., adj. dem. aceştia, acestea; ~ murśa aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ aceste femei (neveste); kadalen pe aceştia; kadalæ pe aceasta.
kadale pron., adj. dem.( la cazurile oblice): ~ murśes pe acest bărbat; ~ murśen pe aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ pe această femeie; ~ ‡uvlæn pe aceste femei.
kadalesq/o, -i, -e, -e adj. dem. al (a, ai, ale) acestuia.
kadava pron., adj. dem. acesta; ~ manuś acest om.
kad/î, ă s.f. v. s t a d î.
kadova pron., adj. dem. (căld.) v. ca a d a v a.
kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i.
kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de găini, al (a, ai, ale) găinilor.
ca-i prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. i.
kaj prep.,adv., pron.1. prep. la. 2. unde. 3. pron.interog.-rel. care.
kaja pron., adj. dem. v. ca a d a si a.
ca-jekhe construcţie formată din kaj + jekh (la cazurile oblice): la un (la o).
kajθar adv. v. ca a θ a r.
kajθe adv. v. ca a θ e.
kak, ~a s.m. unchi, unchi.
kakosq/o, -i, -e, -e adj. de unchi, al (a, ai, ale) unchiului.
ca-l prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. äl (sau ïl).
kalendàr/i, -æ s.m. v. ca a l e n d à r o.
kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, ~e.
kal/o, -i, -e, -e adj. negru, neagră, negri, negre.
kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă, -e.
cam 1. (formant pentru exprimarea analitică a viitorului, provenit din vb. kamel "a dori, a vrea"): tu cam keres tu vei face (cf. exprimarea sintetică: tu keresa).2. adv. cam.
kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi.
kami/pen [-mos], -mata s.m. dorinţ/ă, -i, vrer/e, -i; iubir/e, -i.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de iubire, al (a, ai, ale) iubirii.
kamlærel (perf. kamlærdæs) vb. tr.a admira.
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite.
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e.
kan, ~a s.m. urech/e, -i.
kana adv.1. când. 2. dacă.
kanavi s.f. cânepă.
kandavn/o, -i, -e, -e adj. ascultăt/or,
-oare, -ori, -oare.
kandel (perf. kandæs) vb. tr. a asculta.
kangli(ca), -æ [-ca] s.f. 1.piepten/e, ~i 2. ©araqi ~ik greblă, ©araqe kanglika greble.
kanral/o, -i, -e, -e adj., subst. m. 1. adj. spin/os, -oase, -oşi, -oase.2. subst. m. poliţai, poliţai.
kanr/o, -e s.m. dim. spin, ~i; mărăcin/e, -i.
kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz, auditiv, ~ă, ~i, ~e.
kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici.
ca-o prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. o.
karakteristikan/o, -i, -e, -e adj. caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
karakterìstik/a, -e s.f. caracteristic/ă, -i.
karakterìstiko adj. invar. caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
kardinàlo adj. invar. cardinal, ~ă, ~i, ~e.
karing prep., adv. 1. prep. spre, înspre.2. adv. încotro.
Karpàci s.m., pl. (munţii) Carpaţi.
karr/o, -e s.m. v. ca a n r o.
kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.) pom, ~i; copac, ~i [v. r u ca h].
kaśtal/o, – i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, ale) lemnului.
kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e.
kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, ale ) lemnului.
kasθar pron. interog. kon la abl.: de la (din, de /către/, despre, prin) cine.
kategòri/a , -e s.f. categori/e, -i.
kathe adv. aici.
kätrìnc/a, -e s.f. catrinţ/ă, -e; şorţ, ~uri.
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e.
kava pron.dem. v. ca a d a v a.
kavanòz/o, -uræ s.m. borcan, ~e.
kawa pron.dem. v. ca a v a.
kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kaθar adv. de unde.
kaθe pron. interog. – rel. la care.
kaθ-ël prep. [urmată de un substantiv,m. sau f., la pl., articulat cu un art. hot.] de la ( din)…
kaθ-i prep. [urmată de un substantiv,de gen f., la sg., articulat cu un art. hot.] de la ( din)…
kaθ-o prep. [urmată de un substantiv,de gen m., la sg., articulat cu un art. hot.] de la ( din)…
ke pron. interog.- rel.; conj. ce; că.
ca-e prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. äl (sau ïl).
ca-el prep. v. ca a – l.
kèci pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
ker(d)i/pen [-mos], -mata s.m.1.facer/e, -i; constituir/e, -i, structur/are, -ări.2. calit/ate, -ăţi.
kerdin/o, -i, -e, -e adj. făc/ut, -ută, -uţi, -ute.
kerel (perf. kerdæs) vb. tr. a face; kerindoj( kerindos) făcând.
keri/pen, [-mos], -mata s.m. v. ca e r (d ) i p e n.
kerk/o, -i, -e, -e adj. amar, ~ă, ~i, ~e.
kernavn/i, -æ s.f. verb, ~e.
kernavnutn/o, -i, -e, -e adj. verbal, ~ă, ~i, ~e.
ca-ël prep. v. ca a – l.
kë pron. interog.- rel., conj. v. ca e.
ca-i prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. i.
kìdel (perf. kidæs) vb. tr. a aduna, a strânge.
kïmp/o, -uræ s.m. câmp, ~uri.
kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, -ată, -aţi, -ate.
kinel (perf. kidæs) vb. tr. a cumpăra.
kini/pen [-mos], -mata s.m. cumpărare, cumpărări; cumpărătur/ă, -i.
kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. de cumpărături, al (a, ai, ale) cumpărăturilor.
kiral, ~a s.m. brânză, brânzeturi.
kiravel (perf. kiravdæs) vb. tr. a fierbe; a găti.
kiravn/o, -e s.m.bucătar, ~i.
kiśaj, ~a s.f. nisip, ~uri.
kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de nisip, al (a, ai, ale) nisipului.
kis-kis! interj. pis- pis!
klàs/a, -e s.f. clas/ă, -e.
klasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasă, al (a, ai, ale) clasei.
klìma s.f. climă.
klimàt/o, ~uræ s.m. climat, ~uri.
klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de clinici, al (a, ai, ale) clinicilor.
ca-o prep. kaj " la " în formă elidată, înaintea art. hot. o.
kobor pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kodæ pron., adj. dem. v. ca o d o si a.
kodo pron.,adj. dem. v. ca o d o v a.
kodoja pron., adj., dem. aceea, aia.
kodola pron.,adj. dem. aceia, acelea; ăia, alea; kodolen pe aceia, pe acelea.
kodole pron., adj. dem. kodola la cazurile oblice: ~ murśes pe bărbat; ~ murśen pe bărbaţi; ~ dajan pe mamele acelea.
kodolesqe pron.dem. (în dat.), funcţionând ca adv. de aceea; pentru aceea.
kodova pron., adj. dem. acela, ăla.
kolaver pron., adj. dem. invar. celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte.
kolèg/o, -uræ s.m. coleg, ~i.
kolin, ~a s. m. piept, ~uri.
kolivì/a, -e s.f. colivi/e, -i.
kolombìr/i, -æ s.m. v. ca o l o m p ì r i.
kolompìri,- æ s.m. cartof, ~i.
kòmb/o, -uræ s.m. nod, ~uri.
komìn/a, -e s.f. coş, ~uri (pentru fum)[ v. şi: thuvimb].
komparàci/a, -e s.f. comparaţi/e, -i; komparaciaθar din (de la; prin) comparaţie.
komparatìvo adj. invar. comparativ, ~ă, ~i, ~e.
komplèto adj. invar. complet, ~ă, comple/ţi, -te.
kon pron. interog. cine.
konceptisarel (perf. konceptisardæs) vb. tr. a concepe.
konfiguràci/a, -e s.f. configuraţi/e, -i.
konfiguràci/a, -e s.f. configuraţi/e, -i.
koncaret adv. (în mod) concret.
konkùrs/i, -æ s.m. v. ca o n ca ù r s o.
konkùrs/o, -uræ s.m. concurs, ~uri.
kòn/o(s), -uræ s.m. v. ś i ś à r ca a.
konopìd/a, -e s.f. conopid/ă, -e.
konstrùkci/a, -e s.f. construcţi/e, -i.
contèkst/o, -uræ s.m. context, ~e.
contekstualikan/o, -i, -e, -e adj. contextual, ~ă, ~i, ~e.
contemplàci/a, -e s.f. contemplaţi/e, -i.
konÂùnkci/a, -e s.f. v. p h a n d a v n i.
korang/os, ~a s.m. cioroi, cioroi.
korèkci/a, -e s.f. corecţi/e, -i.
korekt adv. (la modul) corect.
korèkto adj. invar. corect, ~ă, corec/ţi, -te.
kòrk/orro, -orri, -orre, -orre adj. singur, ~ă, ~i, ~e.
korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. singular, ~ă, ~i, ~e; monolog/at, -ată, -aţi, -ate.
kornìś/a, -e s.f. corniş/ă, -e.
korr, ~a s.f. gât, ~uri.
korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, al (a, ai, ale) gâtului.
kothe adv. acolo.
kotkodák! interj. cotcodac!
kotor, ~a s.m.1. bucată, bucăţi.2. klasaqo ~ lecţie.
kotorærd/o, -i, -e, -e adj. bucăţ/it, -ită, -iţi, -ite.
kotorærel ( perf. kotorærdæs) vb.tr. a bucăţi, a face bucăţi.
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) bucăţilor; al (a, ai, ale) lecţiilor, de lecţii.
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de bucată, al (a, ai, ale) bucăţii.2. de lecţie, al (a, ai, ale) lecţiei.
kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ca o t o r e s cu o.
kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj. robust, ~ă, robuşti, robuste.
Kotroćèni s.m., pl. Cotroceni; O ~ Kherva‡ Palatul Cotroceni.
kovl/o, -i, -e, -e adj.1. moale, moale, moi, moi.2. blând, ~ă, blânzi, blânde.
kozom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
Kräćùno s.m. Crăciun.
kräćunosq/o, -i, -e, -e adj. de Crăciun, al (a, ai, ale) Crăciunului.
krèd/a, -e s.f. cret/ă, -e.
krèm/a, -e s.f. crem/ă, -e; caremaça cu cremă.
krìn/o, -uræ s.m. crin, ~i.
kristar, ~a s.m. cuti/e, -i [ v. şi moxtonorro].
kritèri/a, -e s.f. criteri/u, -i.
krïl/o, -uræ [v. şi b a ś]
kùbo, -uræ s.m. cub, ~uri.
kukin, ~a s.f. bob, boabe; grăunte, grăunţi.
kukurìgu! interj. cucurigu!
kukurùz/a, -e s.f. v. ca u ca u r ù z i.
kukurùz/i, -æ s.m. v. ca u ca u r ù z o.
kukurùz/o, -uræ s.m. porumb, ~i.
kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i.
kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de cultură, al (a, ai, ale) culturii.
kùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n.
kun/i, -æ s.f. cot, coate.
kun‡, ~a s.f. colţ, ~uri.
kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i.
kurk/o, -e s.m. săptămân/ă, -i; duminic/ă, -i.
kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de săptămână (duminică), al (, ai, ale) săptămânii (duminicii).
kurung, ~a s.f. cioară, ciori.
kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i.

Kh

khajn/i, -æ s.f. v. ca a x n i.
kham, ~a s.m. soare, sori.
khamal/o, -i, -e, -e adj. v. ca h a m u t n o.
khamesq/o, -i, -e, -e adj. de soare, al (a, ai, ale) soarelui.
khamutn/o, -i, -e, -e adj. însor/it, -ită, -iţi, -ite.
khanæq/o, -i, -e, -e adj. v. ca a x n æ cu o.
khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. ca h a n d i n o.
khandin/o, -i, -e, -e adj.putur/os, -oasă,
-oşi, – oase.
khanger/i, -æ s.f. biseric/ă, -i.
khard/o, -i, -e, -e adj. chem/at, -ată, -aţi, -ate; poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at, -ată, -aţi, -ate[ var. akhardo].
kharel (perf. khardæs) vb. tr. a striga, a chema; a invita [ var. akharel].
khari/pen [-mos], -mata s.m. chem/are, -ări; invitaţi/e, -i.
khaselin, ~a s.f. hambar, ~e, fânar, ~e, şopr/on, -oane.
khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân, al (a, ai, ale ) fânâlui.
khasesqipun‡, ~a s.m. căpiţ/ă, -e (de fân).
khelel (perf. kheldæs) vb. intr., tr. a juca, a dansa.
kheli/pen [-mos], -mata s.m. joc, ~uri; le khelipnaça cu jocul.
khelipnasq/o, -i, -e, -e adj. de joc, al (a, ai, ale) jocului.
khelnorr/o, -e s.m. dim. jucări/e, -i.
kher, ~a s.m. cas/ă, -e.
kher, -æ s.f. cizm/ă, -e; xarne ~ æ cizme scurte, ghete.
kheral adv. de acasă.
khere adv. acasă.
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă, al (a, ai, ale) casei.
kherkotor, ~a s.m.încăper/e, -i [ v. şi: livni; sòba].
kher/orro, -orre s.m. dim. căsuţ/ă, -e.
kherutn/o, -i, -e, -e adj. domestic, ~ă, ~i, ~e.
kherva‡, ~a s.m. palat, ~e.
kherva‡esq/o, -i, -e, -e adj. de palat, al (a, ai, ale) palatului.
khetanes adv. în comun, împreună, laolaltă.
khetan/o, -i, -e, -e adj. comun, ~ă, ~i, ~e.
khetani/pen [-mos], -mata s.m. comunit/ate, -ăţi; colectivit/ate, -ăţi; o siklœvnenqo ~pen colectivitatea de elevi.
khil s.m. 1.unt.2.( în dial. urs.are conotaţie vulgară).
khor/orro, -orre s.m. dim. ulcioraş, ~e.
khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de şters, de ştergere; ~i dïrza cârpă de şters.
khosn/o, -e s.f. ştergăt/or, -oare.
khosn/orri, -orræ s.f. 1. ( nakhesqi) batist/ă, -e. 2. ştergătoare, cârp/ă, -e de şters [ = khosipnasqi dïrza]
khur, ~æ s.f. călcâi, ~e; copit/ă, -e.
khur/o, -e s.m. mânz, mânji.

L

la pron. pers. voj la cazul acuz. pe ea, o.
labærel ( perf. labærdæs) vb. tr. a folosi, a utiliza; labærindoj (labærindos) folosind, utilizând.
labærd/o, -i, -e, -e adj. utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; folos/it, -ită, -iţi, -ite.
labæri/pen [-mos], mata s.m. utiliz/are, -ări; folos/ire, -iri.
labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; instrument, ~e, unealtă, unelte.
laćharel ( perf.laćhærdæs) vb. tr. a îmbunătăţi, a ameliora; a repara; a corecta; a redresa; a aranja.
laćhard/o, -i, -e, -e adj. îmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite; amelior/at, -ată, -aţi, -ate; repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at, -ată, -aţi, -ate.
laćhari/pen [-mos], -mata s.m. 1. îmbunătăţir/e, -i; ameliorar/e, -i.2. repar/are, -ări; reparaţi/e, -i.
laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, ~i, ~e.
laćhes adv. bine.
làmp/a, -e s.f. lampă, lămpi; mezaqi ~a veioză.
lan pron. pers. v. l a.
laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) ei.
lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le laveça cu cuvântul; le lavença(r) cu cuvintele.
lav, ~a – mamujutn/o, -e s.m. antonim, ~e.
lavenq/o, -i, -e, -e adj. de cuvinte, al (a, ai, ale) cuvintelor.
lavenq/oro, -iri, -ere, -ere 1. adj. v. l a v e n cu o.2. s.m.( învechit) dicţion/ar, ~e.
lavustik, ~a s.f. dicţionar, ~e.
laθe pron. pers. voj la cazul abl. la (în) ea.
le art. hot., pron. pers. 1. art. hot.,m.( sg. şi pl.), f. ( pl.), la nom. şi la cazurile oblice: ~ dades pe tatăl; ~ daden pe taţii; ~ dajan pe mamele. 2. pron. pers. von, în formă apocopată [ cf. le(n)], la acuz., pl. pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
legùm/a, -e adj. legum/ă, -e.
lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. de scris, al (a, ai, ale) scrisului; ~i mez masă de scris (birou) [v. şi x r a m o s a r i p n a s cu o].
leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l e ca s i ca a (l i) ca a n o.
leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de lexic, lexical, ~ă, ~i, ~e.
lèksik/o, -uræ s.m. lexic, ~uri; leksikosθar din lexic.
leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de lexic, al (a, ai, ale) lexicului.
lel (perf. lilæs) vb. intr. a lua; lindos luând.
lëmujal/o, -i, -e, -e adj. lămâi/os, -oasă, -oşi, -oase [ v. şi: paśgàlbeno].
len pron. pers. von la acuz., pl. pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
lenq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai, ale) lor.
lenθar pron.pers. von la abl. de la ( din; de (către); despre ei ( ele); prin intermediul( graţie, datorită) lor.
lenθe pron. pers. von la locat. în (la) ei (ele).
leòjk/a, -e s.f. v. Ò a g a r n i.
leopàrd/o, -uræ s.m. leopard, leoparzi.
les pron. pers. vov la cazul acuz. pe el, îl -l-.
lesq/o, -i, -e, -e pron. pers. vov la cazul gen. al (a, ai, ale) lui.
lesθar pron. pers. vov la cazul ablat. din (de la; de(către), despre) el; prin intermediul (graţie, datorită) lui.
lesθe pron. pers. vov la cazul locat. la (în) el.
lèw/o(s), -uræ s.m. v. Ò a g a r.
li conj. v. v i.
lićarel (perf. lićardæs) vb. tr.1. a fărâmiţa, a sfărâma;.2. a pulveriza. 3. a fulgui; ~ o iv fulguie zăpada.
lil, ~a s.m. carte, cărţi.
lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u, -e, -i, -i; violet, ~ă, viol/eţi, -ete.
lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i, ~e.
lìnos s.m.in.
literaturikan/o, -i, -e, -e adj. literar, ~ă, ~i, ~e.
livàd/a, -e s.f. livadă, livezi.
livnæq/o, -i, -e, -e adj. de cameră, al (a, ai, ale) camerei.
livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de camere, al (a, ai, ale) camerelor.
livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i; sală, săli; klasaqi ~i sală de clasă; sovipnasqi ~i dormitor; beśipnasqi ~i sufragerie, living; xabepnasqi ~i / ta‡i
bucătărie; thovipnasqi ~i (= nangærlin)[sin. sòba ; kherkotor].
logikan/o, -i, -e, -e adj. logic, ~ă, ~i, ~e.
lokhæri/pen [-mos], -mata s.m. uşur/are, -ări;uşurinţ/ă, -e; facilit/are, -ări; înlesn/ire, -iri.
lokhorres adv. uşurel.
lokh/orro, -orri, -orre, -orre adj. uşur/el, -ea [-ică], -ei, -ele.
lolan‡/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
lol/i, -æ subst. f. (pătlăg/ea, -ele) roşi/e, -i.
lolikangl/i, -æ s.f. creastă/creste (de cocoş, găină, curcan etc.)
lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii, -ii.
lolœrr/i, -æ s.f. pl.zmeură.
lonærd/o, -i, -e, -e adj. săr/at, -ată, -aţi, -ate.
lopàt/a, -e s.f. lopată, lopeţi.
lopïnz, ~a s.m. v. l u p u n z.
loś, ~a s.f. bucuri/e, -i.
lośali/pen [-mos], -mata s.m. stare, stări de bucuri/e, -i; lośalipnaça cu bucurie.
lośal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os, -oasă, -oşi, -oase; vesel, ~ă, ~i, ~e.
lośanœl (perf. lośajlæs) vb. refl. a se bucura.
lośi/pen [-mos], -mata s.m. v. l o ś a l i p e n.
lośœl (perf. lośajlæs) vb. v. l o ś a n œ l.
lov/o, -e s.m. ban, ~i.
luludæl/o, -i, -e, -e adj. înflor/at, -ată, -aţi, -ate.
luludænq/o, -i, -e, -e adj. de flori, al (a, ai, ale) florilor; ~o vast buchet de flori; ~o dubel ghiveci de flori.
lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l u l u d æ n cu o.
lulud/î, -æ s.f. floare, flori; luludĕnçar cu flori;
luludœl (perf. luludisajlæs) vb. intr. a înflori, a se face floare.
luludœme adj. înflor/it, -ită, -iţi, -ite.
lulug/i, -æ s.f. l u l u d î.
lùng/o, -o, -źi, -źi adj. lung, ~ă, ~i, ~i [ v. şi sin. (în unele dialecte) ućo; zinzardo ].
lupunz, ~a s.m.1.piedic/ă, -i. 2. s.f. (aćhavni) frân/ă,-e.
lupùnz/o, -uræ s.m. v. l u p u n z.
lupunzi/pen [-mos], -mata s.m. frân/are, -ări, obstrucţion/are, -ări; împiedicare, stânjenire.
lùstr/a, -e s.f. v. d u d e s cu i r o v l i.
lutun/i, – æ s.f. curc/ă, -i.
lutun/o, -e s.m. curcan, -i [var. xoraxano baÒno].
luv, ~a s.m.caban/ă, -e; colib/ă, -e.
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti; coteţ, ~e; cocin/ă, -i; khanænqo ~orro coteţ de găini; balano ~orro cocină de porc.

M

màćca/a, -e s.f. v. m ï c a.
madikh conj.deşi; cu toate că.
mæw-mæw interj. miau- miau.
magàr/i, -æ s.m. v. x e r.
magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e.
magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i.
maj adv. mai [ v. şi p o].
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or, -oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul, prima, primii, primele.
majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e.
majmùn/i, -æ s.m. maimuţoi, maimuţoi.
mak-mak! interj. mac – mac!
maladi/pen [-mos], -mata s.m. întâlnir/e, -i.
maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -iţi, -ite.
maladœl ( perf. maladilæs) vb. refl. v. m a l a d œ v e l.
maladœ/pen [-mos], -mata s.m. v. m a l a d i p e n.
maladœvel ( perf. maladilæs) vb. refl. a se întâlni.
màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i.
mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, ~ă, ~i, ~e; pestriţ, ~ă, ~i, ~e.
mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă, opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens opus.
man pron. pers. me la cazul acuz. pe mine, mă, m-.
mandai/pen [-mos], -mata s.m. semnificaţi/e, -i.
mangel ( perf. manglæs) vb. tr. a cere, a ruga.
mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri; manginençar cu mărfuri.
manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a, ai, ale) pâinii.
manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
manuś, ~a s.m. om, oameni; manuśen pe oameni; manuśençar cu oameni; manuśenθar de la (din), de (către) despre oameni; manuśenθe în( la) oameni.
manuśenq/o, -i, -e, -e adj. de oameni, al (a, ai, ale) oamenilor.
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de om, al (a, ai, ale) omului.
màp/a, -e s.f. hartă, hărţi.
märàro s.m. mărar.
marcidives, ~a s.m. (ziua, zilele de) marţi.
marel (perf. mardæs) vb. tr. a bate; (despre praf) ~ o pràxo a scutura.
margarìna s.f. margarină.
marn/o, -e s.m. v. m a n r o.
màrta s.f. (luna) martie [v. şi t i r d a r a si, t r i n t o n a si ].
maruth, ~a s.m. nor, ~i.
maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os, -oasă, -oşi, -oase.
mas, ~a s.m. carne, cărnuri;(anat.)organ, ~e.
masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi, -oase.
masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai, ale) cărnii.
masxaln/o, -i, -e, -e adj.carnivor,~ă, ~i, -e.
maśìn/a, -i, -e, -e s.f. maşin/ă, -i.
maśkar, ~a s.m., prep. 1. s.m. mijl/oc, -oace.; maśkarençar cu mijloace; brâu, brâie. 2. prep. în mijlocul, în centrul; printre, între; dintre.
maśkarreàkci/a, -e s.f. reacţie reciprocă.
maśkarrelàci/a, -e s.f. interrelaţi/e, -i.
materiàl/i, -æ s.m. v. m a t e r i à l o.
materiàl/o, -uræ s.m. material, ~e.
me pron. pers. eu.
mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a părăsi; a ierta ( despre păcate) [var. mukhel ].
melaxn/o, -i, -e, -e adj. maro; şaten, ~ă, ~i, ~e; castan/iu, -ie, -ii, -ii.
melal/o, -i, -e, -e adj. murdar, ~i, ~e, ~e.
men, ~æ s.f. gât, ~uri [ v. şi: korr;gutup ].
merel ( perf. mulæs) vb. intr. a muri.
mesmerigutn/o, -i, -e, -e adj. de miază-zi, de sus, sudic, ~ă, ~i, ~e.
mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v. m e s m e r i g u t n o.
mesti/pen [-mos], -mata s.m. libert/ate,
-ăţi.
mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. şi vestes].
mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e.
metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; metodençar cu metode.
mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -i.
metrò

Da, stiu eu!

Halimos uita-te pe youtube la ala capra cu 3 iezi pe tiganeste nu sunt rrom dar te ajut esti draguta:X

Ceau eu sunt tiganca daca vrei te pop invata cu mare placere... dar nu-i asia simplu de invatat.

Hai ca te invat eu fa...

Has muro del mica))

Estra marocar baro

Cred ca da

La cat esti de buna...

Me daptu so cames romnie
Me daptu so cames cuprie
Me rughia me lulughea
Para ea para ea
Me iacha tu me spatuca
Sa moara lumea

Me daptu so cames romnie
Me daptu so cames cuprie
Me rughia me lulughea
Para ea para ea
Me iacha tu me spatuca
Sa moara lumea

Inchears mande
Inchearau tute
Lele lele leeee
Moroilo arac devla
Andai chaiori cai tijarelma

Exclusiv by rRrDv!

Dic dic dic deie late
Si jucar nasol ai merau anda late
Dic dic deie dic deie dic deie late
Si sucarcalel ai merau anda late...

Anaptu che daie ec bori ac bori
Ai bori bori bahtali
Versuri Ionut Cercel - Dic deie late
de pe http://www.versuri.ro
Andai bar andai bar merau anda bar
La ca si prea jucar

Inchears mande
Inchearau tute
Lele lele leeee
Moroilo arac devla
Andai chaiori cai tijarelma

Exclusiv by rRrDv!

Dic dic dic deie late
Si jucar nasol ai merau anda late
Dic dic deie dic deie dic deie late
Si sucarcalel ai merau anda late...

Inchears mande
Inchearau tute
Lele lele leeee
Moroilo arac devla
Andai chaiori cai tijarelma

Dic dic dic deie late
Si jucar nasol ai merau anda late
Dic dic deie dic deie dic deie late
Si sucarcalel ai merau anda late...
cine poate sa imi traduca?

ha ha ha ci na janes romanes

Da-mi id al tau de mes si ce vrei sa mi spui pe romaaneste itil dau pe tiganeste ca am 13 ani si sunt tiganca romanizata

Mi-as dori ca cineva sa ma anvete tiganeste si pe mine adresa mea e valentin bontu sau numarul meu de tel e 0034/657010521