As dori un scurt istoric al tricolorului, cate ceva despre Ziua Nationala a Romaniei si cateva poezii tot despre tricolor. Ma puteti ajuta?
Ordonare:
Cronologică
Ziua Naţională a României este serbată pe 1 Decembrie din 1990, în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române. Anterior, fusese stabilită de comunişti pe 23 August, când se sărbătorea eliberarea ţării de sub ocupaţia fascistă. Înainte de comunişti, ziua naţională era sărbătorită pe 10 mai, ziua venirii în ţară a Regelui Carol I.
1 Decembrie 1918 marchează momentul în care, la Alba Iulia, se împlinea idealul naţional al românilor: Marea Unire. Ziua Naţională este marcată îndeosebi prin parade militară şi defilări.
Înainte de revoluţie, ziua naţională era sărbătorită pe 23 august. Aşa s-a întâmplat din 1947 până în 1989. În ultimii ani ai regimului comunist, manifestările deveniseră doar un pretext pentru proslăvirea lui Nicolae Ceauşescu.
Din 1867 şi până în 1947, ziua naţională era pe 10 mai, dată la care Principele Carol I a fost proclamat domnitor şi apoi rege al României. Şi în acea perioadă aveau loc defilări militare şi festivităţi populare. Un asemenea moment a fost filmat în 1897, la parada condusă de regele Carol I.
Ziua României a trecut 80 de ani prin monarhie, 42 de ani prin comunism, iar de 19 de ani este sărbătorită în democraţie.
Imnul Romaniei de dinainte era:
Trei culori cunosc pe lume
Amintind de-un brav popor.atat imi mai amintesc
, poezii nu prea mai stiu
Răspunde
Neam Român ce vii din vifor,
Neam ce-ai sângerat din greu,
Dar, cu pieptul tău, duşmanii ţi-i-ai biruit mereu;
Neam viteaz care urcat-ai culmea visului tău sfânt,
Dar, deşi cu zori pe gene, astăzi gemi că ieri mai frânt,
- Smulge-ţi sufletul din noaptea ce-a'nceput să te'mpresoare;
Urcă-te pe culmi, spre soare,
Neam cu ţara toată flori,
Plină numai de comori;
Strânge-te sub Tricolorul biruinţelor străbune:
Pune umăr lângă umăr, suflet lângă suflet pune,
Să te faci năprasnic munte, fără nici o cărărue,
Să nu poată nici o fiară pe-a lui steiuri să se sue,
Ci să cadă fulgerate,
În prăpăstii fără fund,
Toate fiarele spurcate
Ce'n hăţişuri ţi-s'ascund!
Nu simţi tu vrăjmasa haită ce'mprejurul tău se strânge,
Dornică de hoit şi sânge?
Nu-i simţi oare răsuflarea?
Colţii lacomi tu nu-i simţi,
Ascuţiţi ca nişte ace şi, ca secera, cu zimţi?
Tu priveşti cu nepăsare cum se luptă ticăloşii
Să-ţi alunge Tricolorul cu-ale lor otrepe roşii?
S'ajungi robul unor haite pe-ale tale plaiuri verzi?
Să-ţi pierzi datinile toate, hora, doinele să-ţi pierzi?
De prin sfintele biserici să te laşi cu cnutul scos?
Clopote să nu mai sune la'nvierea lui Hristos?
O, de mii de ori nemernic ar fi neamul ce sub soare,
S'ar lăsa robit în lanţul liftelor cotropitoare,
Fără Dumnezeu şi Ţară, -
Când, sub focul lui de pară,
Liftele cu zdrenţe roşii ar putea oricând să piară!
Neamul meu, - în miez de noapte, glas adânc, cu dor fierbinte,
Se ridică pân'la mine, din străbunele morminte;
Sunt Voivozii şi plăieşii, buciumaşii dela munte,
Sunt arcaşii, scutierii cei cu pletele cărunte,
Care, în vremuri vechi, putut-au toate liftele să'nfrunte...
Oare, tu nu le-auzi glasul?
Geamăt lung e glasul lor
Şi ne strigă tuturor:
"Strângeţi-vă laolaltă toţi, sub sfântul Tricolor!
"Braţul tuturor să-l ţină!
Braţul tuturor să-l poarte!
"Doar sub el e biruinţă, - în afara lui, e moarte!"
Eu ascult şi mă cutremur hohotind, cu ochii uzi...
Neamul meu, tu n'auzi glasul marilor străbuni?
N'auzi? Stai năuc şi mi-te clatini?
Nu străbate pân'la tine glasul marilor Musatini
"Descălecători de Ţară, păstrători de Neam şi datini"?
Neamul meu, - eu plâng şi scriu:
Dacă nu eşti mort, ci viu,
- Fă din Tricolor trei flăcări, iar tu, foc măreţ sub ele,
Suie-ţi flăcările sfinte până dincolo de stele,
Ca să nu le mai ajungă hoarda liftelor misele!
Dacă nu poţi face astfel,
Neamul meu, - de mii de ori,
Mai curând să vrei sa mori,
Decât, rob, să vezi de-asupra-ţi cârpa steagurilor roşii
Şi s'auzi cum strănepoţii îşi vor blestema strămoşii!
Nu stiu de unde are poezia asta> Zimbesc> da e super m-a strans in spate si e totul adevarat.
Istoria steagului tricolor la români, format din culorile roşu, galben şi albastru este foarte bogata. Ca semnificaţie, cele trei culori în ansamblul lor simplifică şi reprezintă curcubeul, deci tricolorul românesc poate fi înţeles ca preluarea unui mesaj ceresc, în care aceste culori sunt definitorii şi însărcinează neamul românesc să fie pe pământ un neam creştin, purtând în sine un mesaj al Dumnezeirii. In recenta lucrare "Tricolorul romanesc" se avansează ipoteza că steagul tricolor se regăsea la daci în culorile stindardului (signum) sub forma unui balaur zburător cu cap de lup, confecţionat din lemn, ori metal, şi stofă colorată. Acest stindard a fost conservat şi utilizat în secolele următoare, în special pentru legiunile care s-au format din luptătorii daci angajaţi în slujba Romei. Cetatea "Aquincum" (viitoare Buda veche) a moştenit în stema sa culorile roşu, galben şi albastru, regăsibile în steagul tricolor al Budapestei de azi. La 1851 J. F. Neigebauer afirma că tricolorul românesc este o moştenire din timpul Daciei Traiane. La acestea, în 1976, Dr. Marius Bizerea adaugă argumente din secolul al VI-lea, prin care arata ca în Novella XI din 14 aprilie 553 a Împăratului Justinian sunt descrise stemele teritoriilor supuse Episcopiei Justinian Prima. Între acestea, şi stema Daciei transdanubiene, care este descrisă astfel:
"Din partea dreaptă, în prima diviziune (un) scut roşu în mijlocul căruia sunt văzute turnuri însemnând Dacia de dincolo (=Dacia Traiană ), în a doua diviziune scut ceresc (albasru= de culoarea cerului) cu semnele tribului burrilor, ale căror două laturi sunt albe, iar mijlocul auriu."
Primul steag românesc cu tricolor este acela al Adunării Norodului de la 1821, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Urmează apoi steagurile tricolore cerute de Domnitorul Al. D. Ghica şi date de Sultan pentru corăbiile româneşti şi pentru cele trei regimente ale noii armate române. Acestea au şi fost înmânate la 1834. Oficializarea definitivă a tricolorului românesc se produce în evenimentele de la 1848, după ce a fost cultivat în Societatea "Frăţia" ca steag de reprezentare. La Paris, un grup de tineri moldo-români au mers la Guvernul provizoriu, victorios în februarie, ca să prezinte felicitări, fluturînd "steagul naţional cu culorile albastru, auriu, roşu, ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii". Aici era ceva, căci se putea simboliza unirea românilor prin unirea unor culori, deoarece multă vreme steagurile unor domnitori moldoveni au fost de fond roşu, cele muntene de fond auriu şi cele transilvane au utilizat fond albastru. Încât tricolorul astfel alcătuit de tinerii români care studiau la Paris putea simboliza cromatic ideea de unire, sau măcar ideea de identitate a unei comunităţi etnice. Steagul tricolor a fost prezent şi la Blaj, după relatarea lui George Sion, dar cu benzi orizontale şi cu alb în loc de galben, deci roşu-alb-albastru, probabil dintr-o influenţă franceză a momentului revoluţionar, însă având scris cu litere aurii dominante: VIRTUTEA ROMÂNĂ REÎNVIATĂ.
In contextul mişcării revoluţionare, care a izbucnit la Bucureşti, Guvernul Provizoriu dă Decretul nr. 1/din 14 iunie 1848, prin care în primul său act de decizie publică întăreşte o tradiţie, dispunând: "Steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben roşu". De atunci, aşa a rămas, numai că benzile utilizate orizontal, ulterior s-au dispus vertical. Cât priveşte semnificaţia tricolorului românesc, aceasta este: l. Albastru (mai azuriu în varianta moldovenească): Reprezintă cerul şi aerul, cel mai nobil element după foc, simbolizând buna credinţă şi principiul vieţii ca dar divin.
2. Galben: (auriu): Simbolul bogăţiei şi a puterii de regenerare a omului şi a naturii, rodită şi gospodărită de blândeţea lui Dumnezeu, care din lume îşi face aureolă şi o luminează autarhic cu mintea sa.
3. Roşu: Simbolul de distincţie a regalitaţii basileice, a măririi, îndrăznelii şi singurătăţii în măreţie şi decizie. Dacă luăm în seamă că roşul este culoarea princiară prin excelenţă, înseamnă că se poate figura tricolorul românesc, printr-o triplă reprezentare a sensului său: cerul, pământul şi omul.
http://ro.altermedia.info/......_2366.html
http://focusinstitut.blogspot.com/2007/03/istoria-tricolorului-romnesc.html
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/almamater/1_2006/a2.pdf
http://www.topicgratuit.com/4120272361-legenda-tricolorului
1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003. 1 decembrie a fost pentru prima data adoptata ca zi nationala a Romaniei in 1990, reprezentând sarbatorirea marii adunari de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România si care simbolizeaza unirea tuturor românilor intr-un singur stat national.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Na%C5%A3ional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
http://istorie.scienceline.ro/......542_1.html
http://www.e-scoala.ro/1decembrie/index.html
Uite aici ai site-uri cu poezii:
http://www.fireangel.biz/poezii.php?autor=george-cosbuc&poezie=tricolorul
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/subtricolor.php
http://www.poezii.md/poezie/9227/unii-sub-tricolor/
http://gindulmeu.wordpress.com/category/poezii/ (Basarabie frumoasa)
http://poezii.t2i.info/ciprian-porumbescu/trei-culori/
http://
http://www.poeziile.com/autori/Grigore-Vieru/trei-culori40.php
Cam asta ar fi.
Tricolorul link-->http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei
ziua nationala a Romaniei -->http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Na%C5%A3ional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
poezii tricolor -->http://www.google.ro/......tp?/search
fundita te rog frumos!:o3 :*
Tu vrei scuze de expresie" la botu calului"
exista www.google.com
cauta acolo ce vrea inimioara ta:)
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
