Emile Zola nu este un cititor prea ușor de citit la vîrste fragede.
Încercarea de a-l citi pe Zola incumbă în mod aproape automat necesitatea de a cunoaște cadrul social - istoric al momentului, dacă e să ne referim în primul rînd la cîteva dintre dintre capodoperele sale, „Therese Raquin", „Le debacle"(„Prăpădul"), „Germinal", „L*assomoir"( Otrava), „La fericirea femeilor", „Bestia umană", „Pot Buille".
De aceea, nu este exclus ca respectivul cititor să nu fie prea încîntat de creația marelui scriitor francez, de stilul și felul lui de a scrie, de situația societății în care ne introduce Zola.
Repet, a-l citi pe Zola nu e prea ușor. Există riscul de a-l abandona după cîteva pagini.
Cît de spre acest „Visul", sincer să fiu, eu nu prea am auzit.
Poate sînt eu în necunoștință de cauză.
Merita sa citesti toate cartile lui Zola, eu l-am citit mai demult si de atunci mi-a devenit preferatul meu scriitor.
Buna, sa stii ca eu chiar astazi am terminat de citit "Visul"! Merita citit! Este intr-adevar greu... dar poti intelege intelesul cuvintelor! Iar finalul este unul remarcabil! Bafta!
angelinaa întreabă: