Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan voda, urma lui luasa, de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan voda l-auingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la Putna, care era zidita de dansul. Atata jaleera, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si demulta aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru sufletu, ceiaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostul om cu pacate ci pentru lucrurile lui celevitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au agiunsu. Fost-au mai-nainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anul iarna grea si geroasa, catu n-au fostul asa niciodinioara si decii preste vara au fostul ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s-aufacut.
Aici gasesti destule. Este vorba despre "Portretul lui Stefan cel Mare", un fragment din Cronica lui Grigore Ureche
Aici ai mai multe detalii, dar ajunge ce am copy/past'at eu :)
http://www.scribd.com/......ore-Ureche
Asta e in proza!
Am nevoie de versuri