Buna as dori cateva exercitii la lb. romana, pentru testul initial.
Sunt clasa a 6-a!

Uite:
PARTEA I (48 de puncte)
Citeşte textul:
"După ce trecu afară de împărăţia tatălui său şi ajunse în pustietate, Făt-Frumos îşi împărţi toată avuţia pe la ostaşi şi, luându-şi ziua bună, îi trimise înapoi, oprindu-şi pentru dânsul merinde numai cât a putut duce calul. Şi apucând calea către răsărit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile şi trei nopţi, până ce ajunse la o câmpie întinsă, unde era o mulţime de oase de oameni.
Stând să se odihnească, îi zise calul:
– Să ştii, stăpâne, că aici suntem pe moşia unei Gheonoaie, care e atât de rea, încât nimeni nu calcă pe moşia ei, fără să fie omorât. A fost şi ea femeie ca toate femeile, dar blestemul părinţilor pe care nu-i asculta, ci îi tot necăjea, a făcut-o să fie Gheonoaie; în clipa aceasta este cu copiii ei, dar mâine, în pădurea ce o vezi, o s-o întâlnim venind să te prăpădească; e grozavă de mare; dară să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul ca să o săgetezi, iar paloşul şi suliţa să le ţii la îndemână, ca să te slujeşti cu dânsele când va fi de trebuinţă.
Se deteră spre odihnă; dar pândea când unul, când altul.
A doua zi, când se revărsa ziorile, ei se pregăteau să treacă pădurea. Făt-Frumos înşelă şi înfrână calul, şi chinga o strânse mai mult decât altă dată, şi porni; când, auzi o ciocănitură groaznică. Atunci calul îi zise:
-Ţine-te, stăpâne, gata, că iată se apropie Gheonoaia.
Şi când venea ea, nene, dobora copacii: aşa de iute mergea; [...] Făt-Frumos îi luă un picior cu săgeata şi, când era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea:
– Stăi, Făt-Frumos, că nu-ţi fac nimic!"
(***, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)
Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

A.1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte
Cuvântul pustietate, din secvenţa şi ajunse în pustietate, s-a format prin:
a. compunere. b. conversiune. c. derivare.
2.Subliniaţi varianta corect despărţită în silabe:
av-u-ţi-a/ a- vu-ţi-a
ca-le-a/ ca-lea
re-văr-sa/ re-vă-rsa
3. Explică folosirea liniei de dialog în secvenţa: " – Stăi, Făt-Frumos, că nu-ţi fac nimic!" 6 p.
4. Precizează valoarea morfologică şi cazul pentru fiecare dintre următoarele cuvinte care apar ȋn text: tatălui, groaznică, calul. 6 p.
5. Construieşte un enunţ ȋn care substantivul Făt-Frumos să aibă funcţia sintactică de atribut. 6 p.
B. 1. Menţionează două personaje care apar ȋn textul dat. 6 p.
2. Transcrie o repetiţie din textul dat. 6 p.
3. Precizează sensul expresiei "luându-şi ziua bună" din primul paragraf. 6 p.
Partea a II-a 30 de puncte
Redactează o compunere de 5-7 rânduri (aproximativ 50-70 de cuvinte), în care să foloseşti 3 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Cuvintele selectate:





PARTEA I (48 de puncte)
Citeşte textul:
"A fost odată ca niciodată etc.
Era odată un ȋmpărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci pe acolo. Ȋn fundul grădinei avea şi un măr care făcea mere de aur şi, de când ȋl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea ȋnflorind, crescând şȋ pârguindu-se, venea oarecine noaptea şi le fura, tocmai când erau să se coacă. Toţi paznicii din toată ȋmpărăţia şi cei mai aleşi ostaşi, pe care ȋi pusese ȋmpăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoţi. Ȋn cele mai de pe urmă, veni fiul cel mare al ȋmpăratului şi-I zise:
-Tată, am crescut ȋn palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori şi am văzut roade foarte frumoase ȋn pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele; acum a dat ȋn copt, dă-mi voie ca nopţile astea să păzesc ȋnsumi, şi mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuieşte."
(Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic şi merele de aur)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

A.1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 p
Cuvântul ȋmpărăţie s-a format prin:
a. compunere. b. conversiune. c. derivare.
2.Subliniaţi varianta corect despărţită în silabe: 6 p
pa-la-turi/pal-at-uri
pând-ească/ pân-deas-că
nop-ţi-le/ no-pţile
3. Explică folosirea cratimei în secvenţa: "pe acolo". 6 p.
4. Precizează valoarea morfologică şi cazul pentru fiecare dintre următoarele cuvinte care apar ȋn text: grădinei, coapte, el. 6 p.
5. Construieşte un enunţ ȋn care substantivul aur să aibă funcţia sintactică de nume predicativ. 6 p.
B. 1. Menţionează două personaje care apar ȋn textul dat. 6 p.
2. Transcrie o formulă specifică basmului din textul dat. 6 p.
3. Rezumă ȋn 2 rânduri fragmentul dat. 6 p.
Partea a II-a 30 de puncte
Redactează o compunere de 5-7 rânduri (aproximativ 50-70 de cuvinte), în care să foloseşti 3 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Cuvintele selectate:



Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii tufele îşi desbrăcară deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După o clipă de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o sbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a-dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli, până jos; apoi o luă de-a-dreptul tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi…să nu-şi mai vază umbra!
(Emil Gârleanu, Fricosul)


1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: marginea, iepuraşul, albă, împietri şi spaimă.

2. Dă câte un sinonim pentru cuvintele şi expresiile următoare: a împietri de groază,; arătare; spaimă; a o zbughi la goană; a se rostogoli.

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească.

4. Rescrie, din text, un verb la timpul imperfect şi unul la perfect simplu.

5. Transcrie din text un atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional, un atribut adjectival şi un complement direct.

6. Construieşte o propoziţie în care să respecţi următoarele cerinţe:
a). Predicat verbal exprimat prin verb predicativ, modul indicativ, timp
perfect compus, persoana a III-a, numărul singular
b). Predicat nominal exprimat prin verb copulativ, modul indicativ, timp
imperfect, persoana a II-a, numărul singular + nume predicativ exprimat
prin adjectiv.

7. Alcătuieşte trei enunţuri în care să existe un complement circumstanţial de loc, un
complement circumstanţial de timp şi un complement circumstanţial de mod.

8. Numeşte momentul zilei prezent în text.

9. Identifică cel puţin trei figuri de stil din text.

10. Numeşte personajul principal al textului dat.

11. Identifică modul de expunere predominant.

Funda?

Scrie enunturi in care substantivul timpul sa devina complement si apoi atibut