Imi poate explica si mie cineva ce sunt popozitiile regente si subordonate, dar in asa fel incat sa inteleg?

Propozițiile regente sunt propozițiile de care depind alte propoziții (principale sau secundare)

Ex. 1
S-au dus în odăița (1)/ care pe vremuri a fost sufragerie.(2)/
(1) PP și regentă pentru că propoziția (2) ține de propoziția (1)

Ex. 2
A plecat (1)/fiindcă nu era dorit (2)/și pentru că nu era iubit.(3)
(1) PP dar și regentă pentru ca celelalte două propoziții cauzale țin de prima propoziție

Pentru a înțelege propozițiile subordonate îți dau următoarele exemple:
I) SUBIECTIVA ține locul subiectului.
Ex. Ce a fost verde(1)/ s-a uscat. (2)
(1) SB
(2) PP și regentă
Subiectiva poate fi înlocuită cu un substantiv sau un pronume demonstartiv.
Ex. Verdeața s-a uscat. Aceea s-a uscat.
Verdeața/aceea= subiecte

II) PROPOZIȚIA PREDICATIVĂ ține locul numelui predicativ.
Ex. Fata a ajuns profesoară.
a ajuns profesoară= predicat nominal (PN)
PN= verb copulativ (a ajuns) + nume predicativ (profesoară)
Se dezvoltă numele predicativ: Fata a ajuns(1)/ ce și-a dorit (2)/
(1) PP și regentă
(2) Prop. predicativă

III) PROPOZIȚIA ATRIBUTIVĂ ține locul atributului.
Ex. Ei locuiau într-o odaie frumoasă. (frumoasă= atribut)
Ei locuiau într-o odaie (1)/ care era frumoasă (2)/
(1) PP (r)
(2) P. Atr

IV) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (ce?)
Ex. Învățăm (1)/ ce trebuie. (2)/
(1) PP și regentă
(2) Prop. completivă directă

V) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ este introdusă printr-un verb la diateza reflexivă și răspunde la întrebările compl. Indirect
Ex. Mă gândesc (1)/ să învăț.(2)/
(1) PP (r)
(2) P.C. indirectă (la ce mă gândesc?)

VI) PROPOZIȚIA CCL ține locul complementului CCL (unde, de unde, până unde, încotro?)
Ex: A plecat (1)/ unde a zis.(2)/
(1) PP și regentă
(2) PC loc
Se contrage astfel: A plecat acasă. (acasă= CCL, unde?)

VII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE TIMP ține locul CCT și răspunde la întrebările acestuia (Când, de când, până când, cât timp?)
A plecat (1)/ când a zis (2)/
(1) PP (r)
(2) PC timp
Se contrage astfel: A plecat astăzi. (astăzi= CCT, când?)

VIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE MOD ține locul CCM și răspunde la întrebarea acestuia (cum?)
Ex. Muncește (1) cum vrea (2)/
(1) PP (r)
(2) PC Mod
Se contrage astfel: Muncește repede. (repede = CCM, cum?)


IX) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONDIȚIONALĂ ține locul CC de condiție și răspunde la întrebarea "cu ce condiție?"
Ex. Aș fi bucuroasă (1)/dacă ai veni (2)/
(1) PP (r)
(2) PC Condiție
Se contrage astfel: Nu vei reuși (1)/ dacă nu înveți.(2)/
(1) PP (r)
(2) CC de condiție
Se contrage astfel: Nu vei reuși fără învățătură. (fără învățătură= CC condiție, cu ce condiție?)

X) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ ține locul CC cauză, răsp. la întrebarile (din ce cauză/din ce pricină?)
Ex. S-a oprit (1)/ fiindcă a obosit (2)/
(1) PP (r)
(2) P C cauză
Se contrage astfel:
S-a oprit de oboseală. (de oboseală= CC cauză, din ce cauză?)

XI) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE SXOP (FINALĂ) ține locul CC scop și răspunde la întrebarea "cu ce scop?"
Ex. Se uită prin cameră/(1) să vadă (2)/
(1) PP (r)
(2) PC scop
Se contrage astfel: Se uită prin cameră pentru a vedea. (pentru a vedea= CC Scop, cu ce scop?)

XII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONCESIVĂ (corespunde CC concesiv) și răspunde la întrebarea "în ciuda cărui fapt?
Ex A venit la școală (1)/ deși era bolnav (2)/
(1) PP (r)
(2) P C Concesivă
Se contrage: A venit la școală chiar bolnav. (chair bolnav= CC concesiv, în ciuda cărui fapt?)

XIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ ține locul CC consecutiv și răspunde la întrebarea: "care este urmarea faptului că?"
Atât era de frumoasă (1)/ încât nu te puteai uita la ea./ (2)
(1) PP (r)
(2) PC Consecutivă
Se contrage astfel: Era frumoasă de nespus. (de nespus= C C consecutiv, care este urmarea faptului că? )