Indicativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat.
Indicativul poate fi definit și negativ, ca modul care în general nu exprimă o acțiune dorită, poruncită, eventuală sau ipotetică.
Acest mod se găsește în toate limbile și este cel mai frecvent folosit.
conjugarea I
infinitiv în -a conjugarea a II-a
infinitiv în -ea
a vedea conjugarea a III-a
infinitiv în -e
a bate conjugarea a IV-a
fără sufix
a cânta cu sufixul -ez
a lucra infinitiv în -i infinitiv în -î
fără sufix
a dormi cu sufixul -esc
a iubi fără sufix
a coborî cu sufixul -ăsc
a hotărî
cânt lucrez văd bat dorm iubesc cobor hotărăsc
cânți lucrezi vezi bați dormi iubești cobori hotărăști
cântă lucrează vede bate doarme iubește coboară hotărăște
cântăm lucrăm vedem batem dormim iubim coborâm hotărâm
cântați lucrați vedeți bateți dormiți iubiți coborâți hotărâți
cântă lucrează văd bat dorm iubesc coboară hotărăsc
conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a
infinitiv în -i infinitiv în -î
cântam vedeam băteam iubeam coboram
cântai vedeai băteai iubeai coborai
cânta vedea bătea iubea cobora
cântam vedeam băteam iubeam coboram
cântați vedeați băteați iubeați coborați
cântau vedeau băteau iubeau coborau
conjugarea I conjugarea a II-a conjugarea a III-a conjugarea a IV-a
cu sufixul -u- cu sufixul -se- infinitiv în -i infinitiv în -î
cântai văzui bătui zisei ’mondtam’ iubii coborâi
cântași văzuși bătuși ziseși iubiși coborâși
cântă văzu bătu zise iubi coborî
cântarăm văzurăm băturăm ziserăm iubirăm coborârăm
cântarăți văzurăți băturăți ziserăți iubirăți coborârăți
cântară văzură bătură ziseră iubiră coborâră
Indicativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare[1] prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat.
Indicativul poate fi definit și negativ, ca modul care în general nu exprimă o acțiune dorită, poruncită, eventuală sau ipotetică.
Acest mod se găsește în toate limbile și este cel mai frecvent folosit.
Uite aici toate timpurile http://invataonline.1forum.biz/......-indicativ :*. Funda?:)
Modul dupa denumire indica ce face o persoana de exemplu eu cant el cinta ea bate
denisucaanime întreabă:
Cobra_2043 întreabă: