Hey! Sper ca vrei poezii facute de mine si nu de autori cunoscuti.Nu au titluri:
Ma uit peste masa
Fara sa clipesc, cu umbre jucandu-mi pe retina
La un chip de copil.
Daca-i inchid si inspir usor
Aburii parfumati dintre palmele mele
As putea crede ca pe sub pleoape
Se contureaza un profil
Din flori si ceata.
In alb negru
Ochii mei viseaza
Un chip tanar
Cu ochi tristi, pierduti.
Are buze asezate ca doua petale
Deasupra bobocului de floare
Ce-i creste din parul negru
Ca o perdea de fum.
Ii coboara-n franjuri
In chip de gene
Peste planetele mari
Profunde
Inchise
In doua cercuri
De ceata.
Ce se intampla noaptea
Cand luminile se sting
La ferestre
Iar stelele se aprind
Acolo sus?
Imi dezvaluie o lume fermecata
Populata de nori, stele
Spiridusi si planete
Invartindu-se ca titirezele
Pentru distractia copiilor stelari.
Cand pamantenii adorm
Oamenii cerului se trezesc
Din somnul de peste zi
Si coboara pe scari plutitoare
Din paturile de vata
Ale norilor.
Ii privesc de la geam
Si m-ascund dupa perdea
De frica sa nu ma observe
Sa afle ca le stiu secretul.
Dar atunci cum mi se pare
Prin ochii de dantela
Ai broderiei de la fereastra
Ca un nor isi lungeste marginile fetei
Si-ntre buze-i incolteste
Un zambet fugar?
Cand eram mica
Ma asezam pe iarba
Si priveam norii plimbandu-se
Aveau contururi neobisnute
De forme geometrice
Flori si animale
Balauri si pasari cantatoare
Ce treceau repede
Una dupa alta
Invartindu-se haotic
Inainte sa reusesc sa-i prind
In plasa mea de fluturi.
In spatele peretelui de catifea
Al pleoapelor
Se gasesc numai umbre
Culori
Si fluturi
Invalmasite pe o panza de ceata
A visarii.
Pielea iti miroase a iarba cruda
Iar parul a ploaie
Cand te strang in brate
Ma umplu cu primavara
Din fiinta ta.
Ma joc cu tine
Punandu-ti intrebari multe
Fara sens
Cu ochii pierduti in visare
Pe peretii stropiti cu dragoste
Ca un copil.
Dar nu mai suntem inocenti
Nici tu nici eu.
Numai primavara din noi doi
Miroase a puritate.
Bunul, Mosul Nicolae
Lin soseste in odaie.
Si-n ghetutele curate
Incep iute sa se-arate:
Biscuiti, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai stie:
Sunt reali sau jucarie?
Printre ghete asezati
Rad papucii mici, ciudati.
Ii explica papusica:
Sunt papucii lu’… pisica!
. Sper ca am ajutat!:*
V clase devusca stait,
Y pa ruski gavarit.
Kniga, rucika y pero,
Karandas, penal, akno,
Tutzi tetradtzi, a tam daska,
Vseo pa ruski znaiu ya!
Daca reusesti sa inveti asta o sa fie mai interesant. E o poezie despre un scolar care a invatat cateva cuvinte pe ruseste. N-am tastatura in ruseste ca o scriam in original.
As vrea sa raman copil
Pentru totdeauna!
As vrea sa ma joc,
Sa alerg desculta,
Sa construiesc castele de nisip,
Si sa prind fluturi
Sa-mi pun cirese la urechi
Si sa fiu alintata.
Daca s-ar putea,
As ridica ruga Lui Dumnezeu
Sa ramana mama mama,
Tata tata
Si sa nu devina bunic. bunica.
Si eu,
Printesa lor iubita
Ce pacat ca nu se poate
Ca eu sa fiu copil mereu!
Legea firii este ca toti copiii
Sa devina parinti de copii
Si sa retraiasca copilaria
Cu ochi si suflet de parinti
Copilaria-i o poveste
Ce te cuprinde si apoi te lasa
Ajungi batran, si zici c-a fost frumoasa
A fost atunci, azi nu mai este.
Invata sa-ti traiesti copilaria
Caci ea se duce-asa rapid,
De n-ai sa poti sa zici c-a fost frumoasa,
Cand s-a pierdut in infinit.
Copilaria-i o raza de soare,
E primul si cel din urma cuvant,
E tesuta-n aur si-n margaritare.
Copilaria-i o adiere de vant.
Copilaria-i un zambet, un vis, e veselie,
E pasarea ce-aluneca-n zare
Si-un gand pribeag de-o vesnicie.
Copilaria-i o suava floare.
Copilaria nu trebuie rapita,
Caci e primul nostru cuvant.
Si o comoara prea greu gasita...
Copilaria -i o adiere de vant...
fundita:X