Imi puteti spune cateva informatii despre cel de-al doilea razboi mondial de genul : "stiati ca"? Multumesc anticipat!

Iti pun la dispozitie una din sitezele mele cu referire la Romania in cel de-al Doilea Razboi Mondial


Romania in Al Doilea Razboi Mondial
1.Context International
La inceputul anilor 1930, pe plan european are loc un fenomen de revigorare a miscarilor nationaliste de extrema dreapta. Ele vor reusi sa cucereasca puterea politica in tarile neultumite de prevederile tratatelor de pace, incheiate in urma Primului Razboi Mondial. Scopul declarat al acestor state era de a recupera teritoriile pierdute in 1918 si de a-si extinde dominatia intr-o zona mai mare din Europa.
Politica tot mai agresiva a Germaniei naziste pe continent a incurajat o serie de state maii mici, cum ar fi Ungaria si Bulgaria, in a formula pretentii teritoriale in defavoarea Romaniei.
Beneficiara a tratatelor de pace de la Paris, in urma carora realizase unificarea nationala, Romania privea cu ingrijorare evolutiile politice internationale. Politica externa a conducatorilor de la Bucuresti continua linia traditionala de apropiere de Franta si Anglia. Acestea erau singurele state care aveau interesul de a garanta frontierele politice din Europa interbelica.
Incapacitatea lor de a se opune actiunilor revizioniste ale Germaniei a devenit evidenta dupa ce Hitler anexa Austria (Anschluss-ul din martie 1938) si a dezmembrat Cehoslovacia (1938-1939).
Invadarea Poloniei de catre Germania („Planul Alb") si Uniunea Sovietica, la 1 septembrie 1939, a insemnat punerea in practica a Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) prin care cele doua puteri totalitare si-au impartit sferele de influenta in Europa Rasariteana. Pentru a-si respecta garantiile oferite Poloniei, Franta si Anglia au declarat razboi Germaniei.
Romania s-a declarat tara neutra, dar a adoptat o atitudine binevoitoare fata de Polonia si de statele occidentale. Era insa evident ca ea nu va putea fi ocolita de razboiul care cuprinsese intreaga Europa.
In 1940 Hitler pune in aplicare „Planul Galben", cand incalcand neutralitatea statelor mici- Belgia, Olanda si Luxemburg- Germania ataca Franta. In iunie 1940, Franta este infranta de armata hitlerista. Disparea astfel principalul garant al frontierelor Romaniei. Imediat dupa caderea Frantei, cu acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.

2. Cedarile teritoriale din anul 1940
Pe data de 23 august 1939, se semna la Moscova un pact de neagresiunea intre Germania si Uniunea Sovietica. Pactul Ribbentrop-Molotov, cum este cunoscut in istorie, dupa numele ministrilor de externe ai celor doua tari, prevedea impartirea sferelor de influenta in Europa Rasariteana. Conform acestui act, Germania accepta ideea anexarii Basarabiei de catre Uniunea Sovietica. La 26 iunie 1940, Moscova si nordul Bucovinei cu tinutul Hertei. Guvernul roman incearca sa obtina sprijinul Germaniei pentru a respinge cererea sovieticilor, insa Hitler conditioneaza orice forma de colaborare intre Germania si Romania de acceptarea pretentiilor teritoriale ale statelor revizioniste vecie Romaniei. Lipsit de orice sprijin extern, guvernul roman estenevoit sa accepte la 28 iunie 1940 ultimatumul sovietic.
Romania pierdea astfel:
• Basarabia(44.500 kmp si 3, 2 milioane locuitori)
• Bucovina si tinutul Hertei (6000kmp si 500.000 de locuitori)
Sub presiune germana, la Turnu-Severin au inceput negocieri romano-ungare in vederea rectificarii granitei de vest a Romaniei. Pretentiile exagerate ale partii ungare au dus la esecul acestor discutii. Pentru a rezolva aceasta situatie conflictuala, ministrul de externe roman, Mihail Manolescu, este chemat la 30 august 1940 la Viena si obligat sa semneze, in fata reprezentantilor Germaniei si Italiei, cedarea catre Ungaria a nordului si vestului Transilvaniei. Rezistenta armata, solutie pentru care se pronuntau unii oameni politici, era fara sorti de izbanda: la granita erau deja masate importante forte maghiare si germane.
Prin Dictatul de la Viena, Romania mai pierdea un teritoriu de 42.493 kmp, cu o populatie de 2, 6 milioane e locuitori, in care peste 50% erau romani (30 august 1940).
In septembrie au nceput la Craiova discutiile cu reprezentantii Bulgariei, finalizate printr-un acord ce prevedea cedarea de catre Romania a Cadrilaterului (judetele Durostor si Caliacra) cu o suprafata de 6921 kmp si o populatie de 410.000 locuitori. Astfel Romania a pierdut in anul 1940: 33, 8% din teritoiu(100.913 kmp) si 33, 3% din populatie(6.777.000 locuitori).
Asadar, la sfarsitul anului 1940, Romania Mare nu mai exista. In speranta refacerii unitatii nationale, Romania s-a orientat politica externa catre Germania si a participat alaturi de aceasta la razboiul impotriva Uniunii Sovietice.

3.Campania Militara din Est
Generalul Ion Antonescu a schimbat radical orientarea politicii externe, integrand Romania in sfera de influenta germana, in noiembrie- decembrie 1940, Romania si Germania au semnat acorduri politice si comerciale prin care
Hitler urmarea: accesul neingradit la petrol si granele din Romania, care primea in schimb echipamnete militare si bani.
Printr-o politica fidela fata de Germania, Antonescu spera sa recupereze teritoriile romanesti pierdute in 1940. Ocazia s-a ivit la 22 iunie 1941, cand armata hitlerista, punand in aplicare „Planul Barbarossa" a invadat Uniunea Sovietica. La aceeasi data Bucurestiul declara razboi Moscovei, armata romana trecand Prutul alaturi de armata romana.
Pana la sfarsitul lunii iulie 1941, Basarabia si Bucovina erau eliberate, trupele romane continuand ofensiva in sudul Rusiei (Odesa) si in Caucaz. Multi evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati in Romania, apoi in Transnistria. Deportarile au incetat la sfarsitul anului 1942, cand evenimentele militare aratau ca Germania va fi invinsa.
Regimul Antonescu nu a adoptat insa solutia exterminarii in masa a evreilor, asa cum hotarasc Hitler in 1941.
La 7 decembrie 1941, aviatia japoneza va bombrada navel americane din baza de la Pearl Harbour (Arhipeleagul Insulelor Hawaii).
A doua zi, SUA va declara razboi Japoniei. In iarna 194201943 aramta germana si aliatii ei sunt infranti la Stalingrad, ramata sovietica preluand initiativa razboiului din Rasarit. O parte insemnata a trupelor romane trimise pe front au fost scoase din lupta (morti, raniti, prizonieri). Numai in intervalul 8-19 octombrie 1941, in luptele de la Odesa pierderile armatei noastre s-au ridicat la 17.729 morti, 63.345 raniti si 11.471 disparuti. In martie 1944 trupele sovietice au ajuns la Nistru, iar in luna aprilie au intrat in nordul Moldovei. In aceasta situatie, mia multi oameni politici din Romania (in special Iuliu Maniu), au initiat in secret contacte diplomatice cu reprezentantii Angliei si SUA. Pentru scoaterea tarii din razboiului antisovietic. In acelasi timp, Antonescu si colaboratorii sai au dus negocieri separate cu acestia. Negocierile au esuat, pentru ca puterile aliate(Anglia, SUA, Uniunea Sovietica) hotarasera inca din 1943 ca niciuna dintre ele sa nu incheie pace separata cu vreunul din statele Axei. Pacea trebuia incheieta in comun si nu se accepta decat capitularea neconditionata a Germaniei si aliatilor acesteia.
La 20 august 1944 sovieticii au declansat ofensiva pe linia Iasi-Chisinau. Discutiile s-au prelungit pana in vara anului 1944, cand armata sovietica era deja pe teritoriul Romaniei, in aceste conditii la 23 august 1944, regele Mihai in colaborare su reprezentantii partidelor politice traditionale l-au inlaturat pe Antonescu de la conducerea statului.
Antonescu urma sa plece din nou pe front, peentru a intari dispozitivul militar romanesc din Moldova. Chemat de urgenta la Palat, cu putin inainte de aceasta plecare, Antonescu a fost arestat in biroul regelui.
Rand pe rand, au fost retinuti si colaboratorii sai.
Puterea a fost preluata de un guvern condus de generalul Constantin Sanatescu. Guvernul a declarat incetarea razboiului impotriva Uniunii Sovietice si a cerut armatei germane sa paraseasca teritoriul Romaniei. In aceeasi seara s-a difuzat „Proclamatia regelui catre Tara".

4.Campania din vest
Regele Mihai a anuntat anularea legislatiei antonesciene si repunerea in vigoare a Constitutiei din 1923 cu intentia de a reinstaura regimul democratic si monarhia constitutionala, abolite in 1938. Trupeke germane stationate in zona Bucurestiului au incercat sa ocupe capitala pentru a impiedica noua putere din Romania sa treaca de partea Aliatilor.
Riposta armatei romane a fost insa ferma, reusind intr-o saptamana sa elibereze o mare parte a teritotiului national.
Desi Romania incetase razboiul impotriva Uniunii Sovietice, sovieticii au continuat sa ia prizonieri soldati romani. La 30 august 1944, primele trupe sovietice intrau in capitala Romaniei, deja eliberata de trupele romane.
Negocierile pentru incheierea armistitiului intre Romania si Puterile Aliate au fost prelungite pana in noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944. Prevederile armistiului (incheita de fapt cu URSS, care ii reprezenta pe Aliati, impuneau Romaniei conditiii foarte grele:
 Plata a 300 de milioane de dolari ca despagubiri de razboi
 Frontiera de stat romano-sovietica ramanea cea din 28 iunie 1940
 In schimb, prevederile Dictatului de Vieera considerate nule.
 Romania trebuia sa partiiela efortul de razboi al Aliatilor contra Germaniei u cel putin 12 divizii de infanterie aflate sub comandamentul aramatei sovietice.
Operatiunile armatei romane impotriva trupelor germane au inceput inainte de semnarea armistitiului, cea ai mare parte a teritoriului Romaniei fiind eliberata prin fortele proprii.
La campania militara din Vest, Romania a participat cu 19 divizii, ulterior 16. Merita amintite luptele purtate de soldatii romani pentru eliberarea Transilvaniei in special cele care au fosrtat trecerea Muresului.
La 25 octombrie 1944, orasele Carei si Satu Mare au fost eliberate, iar armata romana a continuat ofensiva pe teritoriul Ungariei Cehoslovaciei si Austriei pana la 9 mai 1945, cand armata germana a capitulat. Trupele romane au avut o contributie importanta la infrangerea rezistentei germane din orasele Budapesta si Banska Bystrica, precum si succesul operatiunilor care vizau cucerirea muntilor Tatra.

5.Bilantul Razboiului.Tratatul de Pace
Subordonate Inaltului Comandament al Armeti Rosii unitatile romane erau trimise de obicei sa lupte in zonele cele mai grele ale frontului. Armata romana a pierdut circa 170.000 de militari. Efortul economic in Campania de Vest a costat Romania un miliard doua sute de milioane de dolari. Din punctul de vedere al efectivelor angajate in lupta si al cheltuielilor de razboi, Romania se situeaza pe locul 4 in randul statelor participante la coalitia antigermana.
Pierderile umane suferite de Romania in acest razboi se ridica la peste un milion de morti, din care 800.000 erau militari pe front.
La sfarsitul razboiului Armata Rosie controla practic teritoriul Romaniei, in timp ce unitatile romanesti erau demobilizate. In contul reparatiilor de razboi, sovieticii supravegheau toate sectoarele importante ale economiei romanesti.
Treptat cu ajutor sovietic, comunistii romani au instituit un control strict asupra intregii vieti publice din Romania.
Conform intelegerii dintre Marea Britanie si URSS(Moscova, octombrie 1944) estul Europei, deci si Romania, intra in sfera de dominatie.
Prin Tratatul de Pace 1947, frontierele Romaniei erau cele prevazute in prevederile armistitiului.
Statul roman era obligat sa plateasca o insemnata despagubire de razboi din care cea mai mare parte Uniunii Sovietice. Prevederile Tratatului au oferit sovieticilor posibilitatea de a controla economia romaneasca si de a interveni, constant si brutal in afacerile interne ale statului roman.

Romania dupa Al Doilea Razboi Mondial
Evolutii specifice ale regimului Comunist
(1945-1947)

La fel ca in intreaga Europa de Rasarit, procesul de luare a puterii politice de catre comunisti a fost controlat de Uniunea Sovietica, si regimul comunist din Romania a fost unul totalitar fiind constituit duoa modelul celui sovietic. Acest proces va fi numit de catre istorici sovietizare.

1. Aplicarea modelului sovietic si inceputul dominatiei sovietice
In perioada dintre cele doua razboaie, Partidul comunist fusese lipsit de popularitate in Romania, avand mai putin de 1000 de membrii. Era format din militanti care se autointitulau „revolutionari de profesie".
O parte din conducatorii sai alcatuiau:
o Aripa nationala a partidului, formata din cei care activasera in tara si fusesera inchisi pentru activitate ilegala. Gheorghe Gheorgiu-Dej ceferist, Lucretiu Patraseanu, unul dintre putinii intelectuali ai partidului, sau Nicolae Ceausescu (ucenic de cizmar).
o Aripa moscovita era alcatuita din comunisti formati in URSS, cum erau Ana Pauker si Vasile Luca. Conform principiului „Luptei de clasa" comunistii sustineau instaurarea :dictaturii proletariatului" adica a muncitorilor si atanilor fara pamant.
In fapt o categorie restransa de oameni, de la nivelul conducerii, facea propaganda pentru a castiga cat mai multi adepti prezentandu-se ca un partid care apara interesele celor multi si saraci impotriva celor bogati.
Promisiunile comunste s-au dovedit demagogice. Conform intelegerilor dintre marile puteri invingatoare, preponderenta sovietica a inceput sa se manifeste imediat dupa 23 august 1944. Delegatia Romaniei a trebuit sa plece la Moscova pentru a negocia conventia de armistitiu incheiata cu Natiunile Unite la 12 septembrie 1944. Conducatorul delegatiei era Lucretiu Patrascanu.
Prevederile conventiei de armistitiu:
 De la 24 august 1944 Romania a incetat cu totul operatiile militare impotriva URSS si a iesit din razboiul impotriva Natiunilor Unite.
 Se restabileste frontiera de stat intre URSS si Romania, stabilita la 28 iunie 1940.
 Romania va plati URSS o despagubire de 300 milioane dolari platiti in sase ani in marfuri
 Dictatul de la Viena (incheiat la 30 august 1940) cu privire la Transilvania, era considerat nul si inexistent.
Profitand de pozitia castigata in coalitia care a rasturnat regimul antonescian, PCR a actionat pentru realizarea unei aliante a tuturor fortelor de stanga, in scopul subordonarii acestora.
In aceasta incercare, reluarea mersului normal al vietii politice si economice a fost impiedicata de comunisti, care aveau ordin de la Moscova sa sporeasca starea de confuzie si de nemultumire, pentru a ajunge cat mai repede la putere.

2. Mijloace specifice de preluare a puterii politice
Folosindu-se de prezenta trupelor sovietice si de reprezentantii Comisiei Aliate de Control (dominata de sovietici) noua putere a epurat sau arestat pe toti considerati necorespunzatori. Aceeasi soarta au avut-o si cei care nu au acceptat sa colaboreze. Au fost luate o serie de masuri.
• Etatizarea bancilor 15 august 1947
• Confiscarea fabricilor
• Colectivizarea(taranii au fost obligati sa-si cedeze proprietatile, gospodariile colective nou infiintate)
• Recunoasterea Partidului Comunist, ca partid unic (celelalte partide fiind dizolvate)
• Centralismul (conducerea si planificarea intregii vieti economico-sociale de catre cei de la putere)
• Desfiintarea proprietatii individuale
• Incalcarea drepturilor di libertatilor cetatenesti sunt trasaturi ale regimului comunist.
Incepand inca din toamna anului 944 comunistii si-au impus oameni in fruntea sindicatelor muncitoresti, Ministerului de Interne, Justitiei, Educatiei Nationale.
Abuzurile autoritatile au fost marcate de radicalizarea discursului politic.
Apar ziare cu o orientare noua, care folosesc ideile si limbajul Partidului Comunist, asa-numita limba de lemn. La inceputul regimului comunist, acesta presupunea folosirea unor adjective dure, care aveau rolul de a-i stigmatiza pe „dusmanii poporului" in virtutea faptului ca Partidul Comunist controla mijloacele de informare, prin activitatea cenzurii, acest nou tip de limbaj s-a impus tretat, lasand urme adnci in gandire si comprtamnet. Oamenii au devenit mai suspiciosi unii cu altii, ajungand pana la delatiune. Incepand din aprilie 1945, prin interpretarea abuziva a Legii pentru sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, (impusa de conventia de armistitiu dn 12 septembrie 1944), au fost confiscate toate bunurile unui numar mare de oameni care, in majoritatea cazurilor, si-au pierdut si libertatea.
Pana la sfarsitul anului 1947, Romania intra definitiv in orbita dominatiei sovietice. Partidul comunist dintre Romania, care prin structurile sale incepuse sa controleze intreaga tara, a devenit in septembrie 1947, membru fondator al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste si muncitoresti (Cominform), condus de Moscova.

3.Lupta comunistilor pentru cucerirea puterii politice
Iesirea PCR din Blocul National Democrat si apoi de la guvernare, a constituit semnalul inceperii luptei pentru putere. Alaturi de Partidul Social Democrat, PCR a infiintat Frontul National Democrat(FND) la care au derat si celelalte formatiuni fidele comunistilor.
Sporind presiunea din exterior, URSS a cerut implicarea mai activa a comunistilor in lupta pentru putere. Pentru a asigura un instrument de santaj politic in favoarea comunistoilor romani, URSS a instituit in nordul Transilvaniei, eliberat total la 25 octombrie 1944, un regim de ocupatie militara. Aceasta masura a fost justificata de dorinta de a asigura securitatea in zona din spatele frontului. Sub acoperirea lozincii „Totul pentru front, totul pentru victorie", autoritatile sovietice au inceput actiunea de slabire a armatei si a fortelor politienesti din Romania.
Mascand adevaratul scop al actiunii lor, comunistii au atras in FND pe langa partidele si gruparile se stanga, si grupari desprinse din partidele istorice: cea national-taranista condusa de Anton Alexandrescu si cea national-liberala a lui Gheorghe Tatarescu.
Reusind sa sporeasca instabilitatea politica, comunistii au impus demisia guvernului Sanatescu. Conform procedurilor constitutionale, regele Mihai l-a insarcinat cu formarea noului guvern pe generalul Nicolae Radescu (6 decembrie 1944).
In acest guvern FND, PNT si PNL isi pastrau vechile pozitii. La mijlocul lui ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu Dej si Ana Pauker au facut o vizita la Moscova, unde li s-a trasat noua linie de actiune pentru acapararea puterii depline. Tot atunci, Stalin a decis ca liderul comunistilor romani sa fie Gheorghe Gheorghiu-Dej exponentul gruparii din inetrior a PCR.
Ultrima etapa in lupta pentru putere a demarat cu organizarea demonstratiilor in Bucuresti si in tara, in care se cerea demisia generalului N.Radescu considerat „dusman al poporului". Manifestatia din 24 februarie 1945 din Bucuresti s-a soldat cu morti si raniti.
Profitand de ele intamplate la demonstratia di Bucuresti, s-a cerut demisia guvernului Radescu si inlocuirea cu un guvern al FND-ului. La 28 februarie 1945 a sosit in tara adjunctul ministrului de externe sovietic A.I.Vasinski, care acerut cu brtalitate regelui Mihai sa insarcineze cu formarea noului guvern pe Petru Groza, liderul Frontului Plugarilor si apropiat al comunistilor. In fata amenintarilor, regele a cedat. La 6 martie 1945, s-a format guvernul FND condus de Petru Groza.

4.Guvernul Petru Groza. Inceputul comunizarii Romaniei
Desi acceptasera cu cateva luni in urma politica sferelor de influenta brutalitatea cu care URSS a intervenit in Romania a trezit la realitate SUA si Anglia care nu au recunoscut schimbarile politice de la inceputul lui martie.
La 23 martie 1945 era legiferata reforma agrara, prin care se expropriau 1.468.000 ha(erau expropiate proprietatile mai mari de 50 de ha) pentru a fi impartite taranilor. Prin faptul ca aproximativ 900.000 d familii, au fost improprietarite cu pamant, guvernul Petru Groza spera sa castige simpatia taranimii. In realitate, comunistii urmareau alte scopuri, dovada ca numai dupa 4 ani, au lansat campania de colectivare a agriculturii.
Atitudinea americana si engleza fata decabinetul Petru Groza nu s-a modificat imediat.
La 9 august 1945, presedintelele SUA- H.Truman declara ca Marile Puteri ale coalitieie antifasciste si-au asumat atat la Yalta, cat si la Postdam, la ultima intalnire la nivel inalt a liderilro politici, raspunderea de a instala guverne democratice in toate tarile satelizate de Germania nazista.
Reactiile politice nu se vor lasa asteptate.
Incurajat de americani, regele Mihai a cerut demisia guvernului Groza, pe motiv ca acesta nu reprezenta vointa politica a majoritatii romanilor. Intrucat Groza, sfatuit de sovietici, nu a cedat, suveranul a declarat „greva regala" refuzand colaborarea cu guvernul(august 1945).
Marea demonstratie promonarhista din 8 noiembrie 1945 era inca o dovada ca lupta politica nu se incheiase, ca numeroase forte se opuneau sovietizarii. Manifestatia la care au participat 50.000 de persoane, s0a soldat cu grave incidente alimentate de manifestantii comunisti sprijiniti de politie, in urma carora au murit 11 persoane, cateva au fost ranite si multe altele au fost arestate.
„greva regala" a continuat fara a impiedica guvernul Groza sa-si duca la capat intentiile.
La o noua conferinta a ministrilor de externe ai celor trei Mari Puteri aliate, desfasurata la Moscova, intre 16-15 decembrie 1945, chestiunea elaborarii tratatelor de pace cu satelitii Germaniei a fost in sfarsit deblocata. Sua si Anglia se aratau dispuse sa inceapa negocierile, cu conditia acceptarii in cabinetul Petru Groza a doi ministrii din Partidul Liberal (Mihai Romniceanu) si PNT (Emil Hatieganu) si a organizarii cat mai grabnice a unor alegrei parlamentare libere.
Dupa ce la 6 ianuarie 1946, „greva regala" incetase, guvernul era completat. In consencinta la 5 februarie 1946 cabinetul Groza era recunoscut de SUA si Anglia.
Incurajata de noua sa situatie, puterea comunista a trecut la adoptarea primelor masuri menite sa lichideze opozitia politica. Dupa o captivitate de mai bine de un an si jumatate (1944-1946), timp in care a fost anchetat de autoritatile sovietice, Maresalul Ion Antonescu a fost deferit justitiei romanesti. Procesul „marii tradari nationale" s-a incheiat cu sentinte capitale pentru fostul conducator politic al Romaniei si cativa dintre colaboratorii sai apropiati.
Cerea de gratiere adresata regelui nu a avut efectul scontat.
Ion Antonescu a fost executata la 1 iunie 1946.
Ramaneau promisele alegeri libere, pe care, desi nu era interesat sa le grabeasca, guvernul trebuia sa le organizeze cat mai curand. In 1 iulie 1946, printr-o noua lege electorala era garantat votul universal.

5. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946
Uitand de promisiunile facute, guvernul Petru Groza a declansat o npoua campanie de arestari, pentru a intimida opozitia, dupa care a anuntat amanarea datei alegerilor pentru luna noiembrie. Partidele care alcatuiau guvernul Groza au reinoit acordul de colaborare, constituind Blocul Partidelor Democratice si hotarand sa candideze pe o lista comuna. Legea electorala adoptata avantaja net guvernul in alegeri.
In ciuda masurilor de intimidare luate de guvernul Groza, populatia a votat masiv cu partidele istorice, in special cu PNT, dar avand de partea sa toti factorii responsabili in alegeri, guvernul a ordonat modificarea rezultatelor. In urma falsificarii rezultatelor alegerilor din 19 noiembrie 1946, B.P.D aobtinut o victorie detasata(68, 12%). Protestele partidelor din opozitie nu au avut niciun ecou, mai ales ca nici puterile occidentale nu au interprins ceva concret.
Impotriva multelor semnale care indicau clar ca majoritatea parlamnetara a obtinut mandatele prin frauda, Mihai I a deschis la 1 decembrie 1946, sesiunea, rostind mesajul tronului. Pe drumul spre acapararea deplina a puterii, comunistii mai faceau un pas. In vara anului 1946, atentia opiniei publice romanesti a fost atrasa de Conferinta de la Paris (29 iulie-25 octombrie 1946) unde Marii Aliati au propus si, in ultima instanta, au si adoptat textele tratatelor cu cele cinci state aliate ale Germaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial(intre care si Romania).
La 13 august 1946, GH. Tatarescu, minsitrul de externe al tarii noastre, a reinoit cererea ca Romania sa i se acorde statutul de cobeligeranta, intemeiat pe efortul material si uman in razboiul antihitlerist.
Tratatul semnat la 10 februarie 1947 respingerea cererile anterior formulate. El prevedea:
o Nulitatea Dictatului de la Viena
o Romania pierdea in favoarea URSS, Basarabia si Bucovina
o URSS pastra in Romania importante unitati militare, spre a mentine liniile de comunicatii cu zona ocupata din Austria.
o Romania platea Uniunii Sovietice o despagubire in valoare de 300 milioane dolari, platibila de la 12 sepembrie 1944 in decurs de 8 ani.
Dupa semnarea tratului de pace cu Romania, comunistii au declansat o noua campanie de arestari in randul membrilor partidelor in opozitie. Actiunea de compromitere a Partidului National Taranesc s-a realizat cu ajutorul unor agenti provocatori, care au convins pe fruntasii acestui partid sa incerce sa plece din tara. Astfel, la 14 iulie 1947, Ion Mihalache si alti membrii marcanti ai PNT au fost arestati in momentul in care erau pe cale sa fuga in Turcia de pe aeroportul din Tamadau, aflat la 46 de km la Bucuresti. Inscenarea de la Tamadau a permis comunistilor sa interzica activitatea partidelor democratice si sa lichideze opozitia(Iuliu Maniu si Ion Mihalache au sentinta de temnita pe viata).
6.30 decembrie 19470 abdicarea silita a regelui Mihai
Profitand de invitatia de a participa la ceremonia casatoriei principesei Elisabeta a Angliei, regele Mihai a avut la Londra o serie de consultari cu oficialitati occidentale, care i-au sugerat sa nu se mai intoarca in tara (cu exceptia fostului premier englez Winston Churchill).
Pe 22 decembrie 1947 regele s-a intors dar inca de la primire a simtit o atmosfera foarte ostila. Deja pe 6 noiembrie 1947, fusesera numiti comunistii Ana Pauker la Ministerul de Externe si Emil Bodnaras la Ministerul Apararii Nationale.
In dupa-amiaza zilei de 30 decembrie 1947 Gheorghiu-Dej si Petru Groza s-au prezentat pentru a cere regelui semnarea actului de abdicare. In aceeasi seara a fost anuntata proclamarea Republicii Populare Romane (R.P.R.).
Se realiza astfel, la sfarsitul anului 1947 plecarea ultimului monarh din tarile aflate in sfera de influenta sovietica, iar Romania intra in randul tarilor de „democratie populara" etapa necesara, in conceptia lui Stalin, pentru trecerea la comunism.