Adaug la raspunsul foarte complet al ioanei, la punctul 6, ca verbul poate fi subiect numai cand e la modurile infinitiv sau supin.
Subiectul se exprimă prin:
1. substantiv comun sau propriu, simplu sau compus, în cazul N.:
Stelele au răsărit.
Floarea-soarelui a fost recoltată.
A sosit şi Maria.
Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.
2. locuţiune substantivală în cazul N.:
Te copleşeau aducerile aminte.
3. adjectiv substantivizat în cazul N.:
Harnicul învaţă.
Cel leneş stă.
4. pronume de orice fel (cu excepţia celui reflexiv) în cazul N.:
El este elev. (pronume personal)
Dumnealui este profesor.(pronume personal de politeţe)
Însuţi ai fost acolo. (pronume de întărire)
Ai mei au plecat. (pronume posesiv)
Acesta îmi este coleg. (pronume demonstrativ)
Fiecare învaţă. (pronume nehotărât)
Care lipseşte? (pronume interogativ)
Nu ştiu 1/ care lipseşte. 2/ (pronume relativ)
Nici unul n-a lipsit. (pronume negativ)
5. numeral în cazul N.:
Doi învaţă. (numeral cardinal)
Al treilea desenează. (numeral ordinal)
Amândoi au plecat (numeral colectiv)
Se ia o doime din întreg. (numeral fracţionar)
Se ia câte una din bile şi se introduce în urnă. (numeral distributiv)
6. verb şi locuţiune verbală:
E uşor a scrie versuri. E dificil a băga de seamă totul. (infinitiv)
Nu e greu de învăţat. E greu de luat parte la concurs. (supin)
Se aude cântând. (gerunziu)
7. interjecţie:
Se auzea cirip-cirip!
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: