Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noţiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mişcare politică care doreşte să implementeze acest sistem. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. În comunism toate bunurile aparţin societăţii ca întreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societăţi comuniste este: De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după necesităţi.Comunismul are astfel o istorie străveche: după ce a fost propus în Republica lui Platon, el a fost adoptat de apostolii creştinismului, ei întemeind o societate comunistă, obligatorie pentru toţi creştinii primari din Israel.Ca ideologie mai nouă, comunismul după revoluţia din octombrie din Rusia ţaristă, este sinonim cu marxismul şi diversele ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepţia progresului în istorie, potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societăţii: sclavia, feudalismul, capitalismul şi comunismul. De asemeni dezvoltă concepţia determinismului, potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus, nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparţine, şi de aceea el trebuie reeducat în lumina noii societăţi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia sovietică a lui Stalin, China, şi în celelalte state frăţeşti.
Mai multe detalii pe aceste link-uri:
http://alergatorulcufaclie.files.wordpress.com/2009/12/cap-il.pdf
efnord.eforie.ro/.../O%20istorie%20a%20comunismului%20din%20Romania. ppt
Ideologii şi practici politice totalitare. Comunismul
Acţiuni pentru instaurarea comuniştilor la putere în Rusia.
În luna februarie a anului 1917, Rusia se transformase într-un colos cu picioare de lut, din cauza
sărăciei generalizate şi a înfrângerilor de pe front.
În aceste condiţii, a izbucnit, la Petrograd, revoluţia condusă de Partidul Constituţional
Democrat (al burgheziei liberale) şi de menşevici (membrii Partidului Social-Democrat). A fost
instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917, iar a doua zi, ţarul a abdicat.
Însă bolşevicii (comuniştii) au profitat de anarhia din Rusia, sporindu-şi popularitatea în rândul
muncitorilor, al sovietelor (comitetelor) acestora, pe fondul grevelor tot mai numeroase.
Conduşi de V.I. Lenin, bolşevicii au declanşat acţiunile în forţă pentru preluarea puterii,
realizată prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917, de la Petrograd. Denumită
Revoluţia din Octombrie, aceasta este considerată actul de naştere al statului sovietic.
Ideologie şi practică politică în statele comuniste.
În Rusia, apoi în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat creat de Rusia Sovietică,
Ucraina, Bielorusia şi Transcaucazia, toate domeniile de activitate au fost organizate conform
concepţiei lui Lenin, expuse în Tezele din Aprilie 1917.
Încă de la preluarea puterii, teroarea a fost instituită în stat.
Orice formă de opoziţie a fost desfiinţată, fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor, în afara
celui comunist (bolşevic) rus, denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
A fost creată, în anul 1917, poliţia politică a regimului, cunoscută cu abrevierile C.E.K.A.,
N.K.V.D. apoi K.G.B.
Viaţa religioasă a fost obstrucţionată. Statul şi-a impus controlul în economie, prin
naţionalizarea întreprinderilor.
Proprietatea privată a fost înlocuită cu cea de stat sau colectivă.
Teroarea asupra populaţiei s-a intensificat în perioada în care s-a aflat la conducere Iosif
Visarionovici Stalin (1924-1953).
Acesta a impus o economie centralizată şi planificată rigid.
Din 1929 s-a trecut la colectivizarea forţată a agriculturii (căreia i-au căzut victime milioane de
ţărani ce nu vroiau să-şi cedeze pământurile în gospodăriile colective sau de stat), în paralel cu
industrializarea forţată şi planificarea producţiei prin planurile cincinale.
Opozanţii politici fie au fost executaţi, fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost trimişi
la închisoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară, care formau GULAG-ul.
Marii Terori, desfăşurate la ordinul lui Stalin între anii 1936 şi 1939, i-au căzut victime oameni
din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale, inclusiv din rândurile armatei.
În acelaşi timp, cultul personalităţii lui Stalin a căpătat proporţii fără precedent, presa era
cenzurată sever, iar întreaga creaţie culturală se găsea în slujba intereselor Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice şi al dictatorului.
Regimul stalinist şi-a păstrat caracteristicile în anii celui de-al Doilea Război Mondial, ca şi în
primii ani postbelici, când regimul comunist a fost impus şi în alte state europene.
După moartea lui Stalin, noul secretar general al partidului, Nikita Hrusciov, a dezvăluit, în
1956, unele crime comise din ordinul lui Stalin şi a condamnat cultul personalităţii acestuia, fără
ca esenţa regimului să fie modificată.
Deşi au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut şi trăsături specifice.
Astfel, au existat o mai mare libertate economică în Iugoslavia, păstrarea proprietăţilor asupra
pământului în Polonia, naţionalismul şi interzicerea vieţii religioase în Albania etc.
Unii conducători comunişti au dorit reformarea sistemului, ca Alexander Dubček în
Cehoslovacia, în 1968, dar sovieticii au înăbuşit prin intervenţia armată această mişcare.
3
Abia după anul 1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar general al partidului, a iniţiat politica
perestroika i glaznosti(reconstrucţie şi deschidere), prin care a încercat reformarea partidului şi
statului sovietic.
Scz am gasit asta pe net erau unele subt altele intr-un document dar nu a vrut sa mi le ia scuze! sper sa intelegi ceva
Adi1987 întreabă: