Numărul de electroni e egal cu numărul de protoni din nucleu şi toate astea egale cu numărul atomic Z. Atomul este format din nucleu şi înveliş electronic. În nucleu gaseşti protoni încărcați pozitiv şi neutroni fără sarcină electrică, iar în învelișul electronic se află electronii. Învelişul electronic este organizat în straturi notate de la 1 la 7 şi substraturi cu orbitali (s, p, d, f). Cu cât te îndepărtezi mai tare de nucleu cu atât încap mai mulți electroni pe un strat. Stratul 1 are o capacitate de doar 2 electroni, S2=8ē, S3=18, S4=32. Gândeşte te că Mercur înconjoară soarele mai repede decât Pluto tocmai pentru ca este distanța mult mai mică pe care trebuie să o parcurga şi in sistemul nostru atomic asta ar insemna mai putin spatiu. Deci cu cât raza creşte cu atat mai mult loc pe straturi e. Electronii se vor aranja dinspre centru spre extrema. Oxigenul are 8 electroni. Primul strat avand o capacitate de 2 electroni va primi doar atat, iar restul de 6 se vor aranja pe al doilea strat care am zis ca are o capacitate de 8 electroni. In forma lui atomica oxigenul nu este stabil (stabil e doar atunci cand pe ultimul strat are 2ē, cum e hidrogenul sau cand are 8 ē pe ultimul strat, cum sunt gazele nobile: He (heliu), Ne (Neon), Ar (Argon) ) Oxigenul ar rămâne pe cel de al doilea strat cu 6 ē (pe care ii mentionai si tu) si ii reprezentăm doar pe acestia pentru că aici este stratul unde vor avea loc modificări pentru stabilizare. In cazul oxigenului va pune 2 electroni in comun intr o legătură covalentă şi astfel va ajunge la octet (8 electroni pe ultimul strat= configuratie stabila)
La fel va fi si cu clorul. Are 17 atomi. Pe primul strat se vor aseza 2ē, pe al doilea strat 8ē şi pe al treilea strat vor rămâne 7 electroni care e o configuratie instabila el dorind să facă 8 electroni pentru a se stabiliza asă că pune in comun electroni de exemplu cu H si formeaza HCl (acidul clorhidric) la Clor vor fi reprezentați cei 7ē de pe ultimul strat chiar daca el are 17.
În cazul Na care are Z=11 (11p+, 11ē) se vor împărți 2 ē pe primul strat, 8ē pe al doilea şi va rămâne 1 singur electron care e configurație instabila. El trebuie sa ajungă la 8 si decât să mai primească 7 electroni, mai ușor işi cedează propriul electron pentru a se stabiliza. Numărul de protoni din nucleu cu sarcina pozitiva ramane la fel si pentru că a cedat un electron incarcat negativ, protonii vor domina si atomul se va incărca pozitiv devenind ion şi va fi Na+
De Clor am mai vorbit că rămâne cu 7ē pe ultimul strat si căutând să se stabilizeze (sa ajunga la 8ē) poate să accepte un electron mult mai usor decât să-şi cedeze cei 7 electroni în plus aşa că poate să primească electron de la sodiu care trebuie să-l cedeze. In cazul clorului... acum dominând electronii încărcați negativ si el se va încărca negativ Cl- si între Na+ si Cl- care se vor atrage se va forma o legatura ionica. Plus fiind atras de minus.
În cazul calciului care are Z=20 va avea pe primul strat 2ē, pe al doilea 8ē şi pe al treilea 10ē şi ca să ajungă la 8 electroni pe ultimul strat ii este mai uşor să cedeze 2 electroni şi la fel ca la Na... acum că a cedat sarcini negative (ē) vor predomina protonii care sunt incărcați pozitiv si Ca va deveni Ca2+ sau Ca++(pentru că a cedat 2ē) am ales exemplul calciului pentru că sigur ai auzit pe la biologie de Ca2+ care e necesar pentru contracția musculară.
Să mai iau un exemplu la nemetale azotul/nitrogenul (N) cu Z=7 (7ē, 7 protoni)
Pe primul strat se aranjeaza 2 electroni (capacitatea maxima a primului strat)
Pe al doilea restul de 5ē şi până la configurația stabilă la care vrea să ajunga (de 8 ē) mai are nevoie de 3ē pe care îi va pune în comun într-o legătură covalentă. De exemplu NH3 (amoniacul) azotul care are nevoie de 3ē pune în comun cu câte 3 hidrogeni care fiecare are câte un electron. Azotul isi primeste cei 3ē de care are nevoie de la cei 3 hidrogeni care vin fiecare cu câte unul, iar hodrogenul pana la configuratia lui stabila de 2 va folosi un electron al lui şi un electron al azotului. Azotul va fi reprezentat cu 5ē (cei de pe ultimul lui strat)
Fiecare element chimic este incadrat într-o grupă şi într-o perioadă. Numărul grupei arată câți electroni rămân pe ultimul strat dupa aranjare (poți să verifici ce am avut azi - Na e in gr1 si-a ramas cu 1ē pe ultimul strat de care trebuia să scape, Ca e in gr2 si a rămas cu 2ē pe ultimul strat de care trebuia să scape, N e în grupa a5a şi a rămas cu 5ē, O e în gr a6a şi a rămas cu 6ē, iar Cl e în gr a7a şi a rămas cu 7ē) vorbim acum de grupele principale (alea mai înalte din tabel notate cu "A") Observi că m-am ferit să spun de Na şi Ca că au rămas cu xē pe ultimul strat pentru că aici trebuie să aduc in discuție noțiunile de substrat, orbital, bloc de elemente, dar dacă eşti curioasă pot să intru în amănunt... Sunt 8 grupe principale şi în functie de grupa (nr de ē de pe ultimul strat) atomii preferă să ajungă la configurație stabila (octet) diferit. Grupele 1-3 prefera sa ajunga la 8 cedând cei 1-3 electroni decât să-şi caute restul pana la 8. Cum au fost Na şi Ca care au cedat sarcini negative (electroni) şi au devenit Na+ şi Ca++. În cazul grupelor 5-7 care au pe ultimul strat 5-7 electroni vor prefera să primeasca restul de 3-1ē până la 8 decât să cedeze. Cum a fost în Cl- cand clorul a primit un electron de la sodiul care a vrut să-l cedeze şi s-a format legatura ionică între ele (Na+-Cl -sarea). Grupe speciale sunt 4A si 8A.
Din grupa a4a este si carbonul care are 4ē pe untimul strat adica fix la jumătatea lui 8(nr de electroni pe care trebuie să-l atingă pentru a se stabiliza) el va prefera să puna în comun electroni până la 8ē. Cred că ai auzit în chimia organică "C este tetravalent" adică face 4 legaturi... adica are nevoie de 4 electroni pentru a se stabiliza cum e in cazul CH4 (metanul). Cum lua N 3 electroni de care avea nevoie pana la 8 de la 3 hidrogeni... aşa ia şi în cazul ăsta carbonul 4 ē de care are nevoie până pa 8 de la 4 hidrogeni, îi pune în comun, fac o legătură covalentă.
În cazul grupei 8A ei sunt stabili( deja au 8ē pe ultimul strat) şi n-au nevoie nici să cedeze, nici să primească (gazele nobile: He, Ne, Ar, etc.)
Perioada în care se află un element arată numărul de straturi pe care le are. Cl e în perioada a 3a si are 3 straturi, Oxigenul e în perioada a2a şi are 2 straturi, iar He şi H sunt în perioada 1 si ajung la configurația lor stabila într-un singur strat. Perioadele apar pe orizontală notate langă tabel cu cifre arabe.
Cu astea sper că ți-am răspuns la întrebări şi ce ar trebui să ții minte de aici. Asa ca un rezumat la ce am zis:
-numărul atomic Z îți arată numărul de electroni din învelis şi nr de protoni din nucleu.
-electronii sunt încărcați negativ, iar protonii pozitiv.
-sunt 7 straturi, capacitatea lor crescând cu numărul stratului. Stratul 1 având o capacitate de 2ē, stratul 2 de 8ē, stratul 3 de 18ē, etc.
-configurația stabilă a atomilor este aceea de 8 electroni pe ultimul strat (se mai numeşte şi octet) şi toți atomii vor să o obțină pentru a se stabiliza
-punctele pe care le aşezi în jurul unui element reprezintă doar electronii de pe ultimul strat pentru că acolo se produc schimbările (cedare/acceptare/punere în comun) pentru a se ajunge la octet -configurația stabila de 8ē pe ultimul strat.
Cu toate astea sper că ți-am răspuns la întrebarea "de ce reprezentam Oxigenul cu 6 electroni daca el are 8 sau Clorul cu 7 daca el are 17". Asta e un mod simplist de a explica, fără să intru în detalii ca orbitali si aranjarea pe straturi clasica de care sigur ai auzit: 1s2; 2s2; 2p6, dar dacă te interesează şi aia, pot să intru mai în amănunt. Eu aici am incercat ceva de baza, superficial fară să intru în prea multe noțiuni.
Iti multumesc din tot sufletul! Eu nu am facut chimie in liceu, profa venea si se juca candy crush, iar note ne dadea pe niste referate pe care efectiv ni le trageam la xerox... Acum sunt anul 1 la facultate, si trebuie sa reiau toate notiunile din spate sa pot tine pasul cu restul. Si da, mi-ai raspuns la intrebari. Am gasit si eu un site cu niste videoclipuri despre chimia generala, si ma ajuta si alea. Am trecut prin notiunile acestea cu orbitali, straturi, substraturi, insa la modul in care ai explicat am inteles mult mai bine. Iti multumesc inca o data, si apreciez enorm de mult faptul ca ti-ai luat din timp pentru a-mi explica atat de detaliat. Sper sa ti se intoarca toata bunatatea si ajutorul, inzecit.
Legaturi covalente fac nemetalele prin punerea in comun de electroni. Legaturi ionice fac metalele. Trebuie sa faci impartirea pe straturi (1s1 2s2) si sa vezi cati electroni are fiecare si cati ii trebuie pentru a avea ultimul strat complet.
Furti întreabă: