Http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Republicilor_Sovietice_Socialiste
Tot ce-ti trebuie si chiar mai mult, succes...
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Союз Советских Социалистических Республик
Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
←
←
←
←
1922 – 1991 ↓
Steag Stema URSS
Deviză națională
Пролетарии всех стран, соединяйтесь!
(Proletarii vseh stran, soiedineaitesi!)
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Imn național
Internaționala (1922–1944)
Imnul Uniunii Sovietice (1944–1991)
Harta URSS
Capitală Moscova
Limbă/limbi limba rusă (de facto),
14 alte limbi oficiale
Formă de guvernare republică socialistă, uniune politica, sistem monopartit.svg
Secretar general
- 1922-1953 Iosif Stalin
- 1953-1964 Nikita Hrușciov
- 1964-1982 Leonid Brejnev
- 1982-1984 Iuri Andropov
- 1984-1985 Constantin Cernenko
- 1985-1991 Mihail Gorbaciov
Istorie
- Fondare 1922
- Dezmembrare 26 decembrie 1991
Suprafața 22.402.200 km² (8.649.538 mile pătrate)
Populație
- est. 293.047.571
Densitate 13, 1 /km² (33, 9 /mile pătrate)
Monedă rubla
Precedat de Succedat de
RSFS Rusă
RSFS Transcaucaziană
RSS Ucraineană
RSS Bielorusă
Rusia
Belarus
Ucraina
Azerbaijan
Republica Moldova
Georgia
Armenia
Tadjikistan
Kazahstan
Uzbekistan
Turkmenistan
Kârgâzstan
Letonia
Estonia
Lituania
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) (Rusește Сою́з Сове́тских Социалисти́ческих Респу́блик (СССР), Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Сове́тский Сою́з, Sovetski Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS)
URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska.
Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Cuprins [ascunde]
1 Istoria
2 Politica
3 Relațiile externe
4 Republicile
5 Economia
6 Populația
7 Cultura
8 Sărbători
9 Bibliografie
10 Legături externe
[modificare]Istoria
Articolul principal: Istoria Uniunii Sovietice.
Activitatea revoluționară în Rusia a început cu Revolta decembriștilor, descoperită în 1825. Deși iobăgia a fost abolită în 1861, aceasta s-a făcut în condiții nefavorabile țăranilor și a contribuit la încurajarea revoluționarilor. Duma, Parlamentul Rusiei, a fost fondată în 1906, însă agitațiile sociale au continuat și s-au agravat în timpul Primului Război Mondial din cauza înfrângerilor militare și a lipsei hranei.
Revoluția din februarie și revoluțiile din octombrie (vezi și Revoluția rusă) au fost urmate de o perioadă de război civil (vezi Războiul civil rus), în urma căreia Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă (RSFSR) și alte state bolșevice au ajuns să controleze cea mai mare parte a fostului Imperiu rus. Pe 6 iulie 1923, RSFSR, Republica Socialistă Federativă Sovietică Transcaucaziană, alături de republicile sovietice ucraineană și bielorusă, au semnat un tratat de uniune, astfel formând Uniunea Sovietică.
Prăbușirea monarhiei ruse a fost urmată de stârpirea clasei boierești și de împărțirea pământului către familiile țărănești. Țăranii săraci și cei cu stare medie nu au tras folos de pe urma acestei împărțiri, până când Lenin nu a anunțat Noua Politică Economică (NPE), care a pus capăt rechiziționării de alimente de către guvern, practică începută în timpul războiului civil. În anii aplicării NPE, țăranii își comercializau produsele la prețuri libere.
După moartea fondatorului mișcării revoluționare Lenin (1924), Iosif Vissarionovici Stalin s-a impus ca lider de necontestat, învingându-l pe Lev Troțki, pe care, în cele din urmă, îl va exila din Uniunea Sovietică, în 1929, (și îi va comanda asasinarea în 1940), asumându-și, în același timp, puteri dictatoriale.
Stalin a abandonat Noua Politică Economică a lui Lenin, instituind planurile cincinale și colectivizarea agriculturii. Sub conducerea sa, Uniunea Sovietică (fondată în 1922) a devenit o putere industrială majoră. În paralel, opoziția politică a fost eliminată în anii 1930, prin epurări.
Inițial, guvernul lui Stalin a semnat un tratat de neagresiune cu Germania Nazistă, cu o anexă secretă prin care Europa răsăriteană era împărțită în sfere de influență nazistă, respectiv sovietică. Naziștii au încălcat pactul în 1941 prin invazia Uniunii Sovietice, ceea ce a determinat intrarea URSS în al doilea război mondial de partea Aliaților. După victoria aliată, Armata Roșie controla Europa de Est, și a ajutat la formarea mai multor state marionetă comuniste, stabilind astfel o sferă de influență sovietică în estul Europei, analogă sferei de influență americane în Europa de Vest. Tensiunile între cele două sfere au condus la Războiul Rece, și ambele părți au inițiat programe masive de înarmare cu arme nucleare pentru intimidarea celeilalte părți.
Al Doilea Război Mondial a adus Uniunea Sovietică în poziția uneia dintre cele două mari puteri mondiale, poziție menținută timp de patru decenii prin: putere militară, cercetare științifică performantă - în special în domeniul științei spațiale și al armamentului- precum și ajutorarea, în scop propagandistic, a țărilor în curs de dezvoltare.
Mihail Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist, a impus politicile de glasnost (transparență) și perestroika (restructurare economică). Întâlnirile la vârf americano-sovietice din 1986 și 1987, precum și întâlnirea dintre președintele american Ronald Reagan și Gorbaciov, de la sfârșitul lui 1988, au condus la reducerea armamentului în Europa.
Dezintegrarea regimurilor comuniste aliate din Europa de Est a prefigurat dizolvarea Uniunii Sovietice. Președintele Republicii Federative Ruse Boris Elțîn l-a eclipsat treptat pe liderul sovietic Gorbaciov, iar Uniunea Sovietică s-a desființat, pe cale pașnică, în decembrie 1991. Majoritatea fostelor republici sovietice s-au constituit în Comunitatea Statelor Independente.
[modificare]Politica
Steagul U.R.S.S.
Articolul principal: Politica Uniunii Sovietice
Conform ultimei Constituții sovietice din 1977, Uniunea Sovietică se declara, teoretic, un stat federal, format din 15 republici în uniune voluntară, iar guvernarea avea o structură federală (vezi Constituția Uniunii Sovietice). Guvernul Uniunii Sovietice punea în aplicare deciziile luate de Partidul Comunist (vezi Organizarea Partidului Comunist al URSS).
Structura PCUS era bazată pe centralism democratic, metoda leninistă de luare a deciziilor în interiorul partidului. Conform centralismului democratic, organele inferioare ale partidului pun în aplicare deciziile organelor superioare. Organele inferioare începeau la nivel de oraș și de district, mergând până la Comitetul Central, organul suprem de partid.
Folosind autoritatea nomenklaturii, Partidul plasa oameni de încredere în posturi guvernamentale de conducere. Organele PCUS monitorizau acțiunile ministerelor, agențiilor guvernamentale și organelor legislative. Cea mai înaltă instituție legislativă era Sovietul Suprem.
Conducătorul Partidului Comunist era Secretarul general. Șeful partidului mai deținea uneori și alte posturi, cum ar fi președinția statului sau funcția de Prim-ministru (vezi Lista conducătorilor Uniunii Sovietice).
Vezi și: Dreptul sovietic.
[modificare]Relațiile externe
Articolul principal: Relațiile externe ale Uniunii Sovietice
[modificare]Republicile
În ultimele decenii, Uniunea Sovietică era compusă din 15 Republici Sovietice Socialiste. După ce au devenit independente, unele au rămas organizate în Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Republici sovietice State independente
RSS Armeană
RSS Azerbaidjană
RSS Bielorusă
RSS Estonă
RSS Georgiană
RSS Kazahă
RSS Kirghiză
RSS Letonă
RSS Lituaniană
RSS Moldovenească
RSFS Rusă
RSS Tadjikă
RSS Turkmenă
RSS Ucraineană
RSS Uzbekă
Armenia
Azerbaidjan
Belarus
Estonia
Georgia
Kazahstan
Kârgâzstan
Letonia
Lituania
Republica Moldova
Rusia
Tadjikistan
Turkmenistan
Ucraina
Uzbekistan
[modificare]Economia
Bazată pe un sistem de proprietate de stat, economia sovietică era controlată prin Gosplan (Comisia de Planificare a Statului) și Gosbank (Banca de Stat). De la dizolvarea Uniunii Sovietice, aproape toate republicile sovietice au renunțat la economia centralizată planificată și proprietatea de stat.
[modificare]Populația
Uniunea Sovietică era una dintre cele mai neomogene țări din punct de vedere etnic, cu peste 100 etnii diferite. Populația totală era estimată la 293 milioane în 1991. Uniunea Sovietică era atât de mare încât, și după destrămarea ei, Rusia rămâne cea mai mare țară ca suprafață și foarte variată etnic, având multe minorități precum tătari, udmurți și altele.
[modificare]Cultura
Cinematografia sovietică
Televiziunea sovietică
Marea Enciclopedie Sovietică
[modificare]Sărbători
Data Nume românesc Nume local Observații
1 ianuarie Anul Nou Новый Год
23 februarie Ziua armatei sovietice День Советской Армии и Военно-Морского Флота Revoluția din februarie, 1917,
Formarea Armatei Roșii, 1918
8 martie Ziua internațională a femeii Международный Женский День
1 mai Ziua Muncii Первое Мая - День Солидарности Трудящихся
9 mai Ziua Victoriei День Победы Capitularea Germaniei Naziste, 1945
7-8 noiembrie Marea Revoluție Socialistă din Octombrie Седьмое Ноября Revoluția din Octombrie 1917; acum numită День Примирения
[modificare]Bibliografie
„Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un șef sovietic de spioni", Pavel și Anatoli Sudoplatov [1]
[modificare]Legături externe
Goana după libertate în Estul sălbatic, 26 Decembrie 2008, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
La 20 de ani de la puci URSS este mai vie ca oricând, 20 August 2011, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei
Rusia marchează 20 de ani de la puciul comuniștilor din URSS, 19 August 2011, Simona Mătieș, Evenimentul zilei
20 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice, 7 decembrie 2011, Viorica Marin, Adevărul
Aici Radio Europa Liberă: La sfârșitul lui ianuarie 1989, "plăcile tectonice" ale URSS se mișcau, 30 ianuarie 2009, Jurnalul Național
Cum limiteaza Rusia consecintele infringerii URSS?, 6 noiembrie 2004, Evenimentul zilei