Logic ca alegi Limba Engleza! 1. E printre cele mai vorbite limbi din lume...(pe primul loc e Chineza)
2.E mult mai usor de invatat decat Rusa...te asigur ca nu regreti daca faci ce ti am sugerat FUNDA?
Mai bine engleza deoarece se vorbeste in mult mai multe tari si este mai folositoare.Si,daca ti-e greu s-o inveti, poti sa incerci asa cum am facut eu! Am jucat o groaza de jocuri in engleza, iar acum sunt prima din clasa Ai putea sa le inveti pe amandoua, de asemenea.
Dacă poţi, învaţă-le pe amândouă.
Deocandată, Engleza este limba de circulaţie internaţională. Ceea ce o face mai "folositoare".
Depinde in ce tara vrei sa pleci dar ambele limbi sunt frumoase si usoare.Bafta
Limba Rusa este limba nativa cea mai vorbita in Europa
by crystalmind • December 12, 2013 • 0 Comments
Pe locul 5 in lume, cu 278 de milioane de vorbitori dintre care 164 de milioane nativi, rusa, cea mai vorbita limba slava din lume, este limba unei culturi unice impresionante si a unei puteri economice si politice internationale.
Rusa este, de asemenea, limba slava cea mai vorbita si cea mai raspandita limba nativa de pe batranul nostru continent (geografic vorbind, pana la muntii Urali), oficiala in Rusia, Belarus, Kazahastan, Kirghistan, Crimea, Abhazia, Osetia de Sud, precum si limba secundara in celelalte foste tari membre ale URSS si in Israel, unde este vorbita de o comunitate de circa 750 de mii de evrei care au imigrat dupa caderea blocului comunist. Limba rusa este de asemenea mutual inteligibila cu limba ucraineana si biolorusa.
„Portofoliul" impresionant al acestei limbi a facut-o una dintre cele sase limbi oficiale ale Organizatiei Natiunilor Unite, iar istoria o atesta inca din secolul al X-lea ca fiind cea mai influenta limba slava din toate timpurile.
Candva, lumina venea de la Rasarit…
Influenta ruseasca asupra limbii romane a inceput oficial in 1829, cand un tratat de pace intre rusi si turci schimba statutul politic al Moldovei si al tarii Romanesti din vasale ale imperiului otoman in vasale ale Rusiei, care le devenea „putere protectoare".
Din acest motiv au patruns in limba noastra un numar mare de cuvinte rusesti inca din secolul al XVIII-lea: ciuda, veselie, pizma, grija, nadejde, jale, mila, lene, drag, cojoc, nadragi, izmene, cusma, suba, lapovita, crivat etc. si numele tarilor europene a intrat prin filiera ruseaca: Anglia, Austria, Bulgaria, Belgia, Italia, Norvegia, Prusia, Germania, Suedia.
in perioada comunista, rusa a fost impusa limba secundara, studiata in foarte multe institutii de invatamant. Din aceasta cauza, limba lui Tolstoi si a lui Dostoievski, a lui Esenin si Puskin, a lui Cehov si a lui Gogol a fost efectiv abandonata dupa decembrie 1989, identificata fiind in constiinta colectiva cu abuzurile comuniste, in timp ce ea devine tot mai prezenta in institutiile de invatamant europene si de peste ocean.
De ce limba rusa merita studiata dupa comunism
In mod surprinzator, in SUA, exista mari comunitati de rusi, rusa se studiaza in toate institutiile militare superioare din Europa, iar ONU a identificat pana in prezent 500 de milioane de vorbitori de rusa…
Rusia, ca mare putere economica mondiala, vine cu investitori si deschide filiale nationale pe teritoriul Romaniei. Cunoasterea limbii ruse devine un atu pe piata muncii astfel create, mai ales ca este deja de notorietate faptul ca studiul limbilor straine nu este una dintre abilitatile de baza ale poporului rus…
Mai mult, traducatorii de limba rusa sunt la mare cautare in Uniunea Europena, unde o pagina de tradus din rusa poate costa de sapte ori mai mult decat una din engleza. Comparativ cu Romania, unde o traducere din rusa este dubla la pret fata de engleza sau franceza, in multe tari europene, limba rusa este considerata egala cu chineza sau japoneza ca grad de dificultate, iar cunoscatorii sunt platiti ca atare.
Alfabetul chirilic – marea provocare a limbii lui Pasternak si Soljenitin
Vechi din secolul al X-lea, alfabetul chirilic folosit in prezent de majoritatea limbilor slave, are 33 de caractere si este complet diferit de alfabetul latin (cu exceptia literelor a si m). Acesta a fost folosit in limba romana timp de aproape cinci secole, de la Alexandru cel Bun pana la Cuza, care a decretat oficial inlocuirea lui cu cel latin.
Alfabetul cu „slove" nu este o „haina" potrivita limbii noastre, deoarece acelasi sunet poate fi reprezentat de mai multe litere, in timp ce exista litere chirilice care sunt un singur semn scris al mai multor sunete. Pentru limba rusa, toate acestea sunt firesti, dar fac din transcrierea textelor chirilice o veritabila tortura lingvistica…
Cunoasterea alfabetului rusesc deschide porti largi atat catre cunoastrea altor limbi slave precum bulgara, sarba, ucraineana, bielorusa sau macedoneana, cat si spre limba mongola, care il foloseste si este la mare cautare in Uniunea Europena…Limba engleză (engleză: English) este o limbă vest germanică care își are originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caribian, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera"). Este o limbă folosită intensiv ca limbă secundară sau ca limbă oficială de-a lungul lumii, în special în țări din Commonwealth precum India, Sri Lanka, Pakistan sau Africa de Sud, precum și în multe organizații internaționale.
Engleza modernă este denumită adeseori „lingua franca" globală. Engleza este limba dominantă pe plan internațional în domeniile comunicației, științei, afacerilor, aviației, divertismentului, radioului și diplomației. Influența Imperiului Britanic este motivul principal pentru răspândirea inițială a limbii mult dincolo de limitele Arhipelagului Britanic. În urma celui de-al doilea război mondial, influența economică și culturală crescândă a Statelor Unite a accelerat profund răspândirea acestei limbi. Într-o zi obișnuită de școală, aproximativ un miliard de oameni învață, într-o formă sau alta, limba engleză.
Cunoașterea limbii engleze este necesară pentru angajarea în anumite domenii, profesii sau ocupații. Rezultatul acestei necesități este că peste un miliard de oameni din întreaga lume vorbesc engleza măcar la un nivel de bază. Engleza este de asemenea una din cele șase limbi oficiale ale Națiunilor Unite. Engleza este o limbă anglo-friziană. Popoare vorbitoare de limbi germanice din nord-vestul Germaniei (angli și saxoni), și din Iutlanda (iuții) au invadat ceea ce astăzi este partea de est a Angliei, în jurul secolului V d.Hr. Încă se dezbate dacă vechea engleză s-a răspândit prin dispersarea vechii populații, sau dacă celții nativi au adoptat gradual limba și cultura clasei dominante, nefiind exclusă nici o combinație a acestor două procese.
Indiferent de origini, aceste dialecte germanice s-au unit până la un punct (încă mai rămăseseră variațiuni geografice) și au format ceea ce astăzi se numește vechea engleză. Vechea engleză se aseamănă cu unele dialecte de pe coasta de nord-vest a Germaniei și Olandei de astăzi. De-a lungul istoriei scrise a vechii engleze, aceasta și-a păstrat o structură sintetică mai degrabă apropiată de cea a limbii proto-indo-europene, adoptând convențiile saxonei de vest, în timp ce engleza orală a devenit din ce în ce mai analitică în natura sa, pierzând sistemul complex al cazurilor, și bazându-se mai mult pe prepoziții și ordine fixă a cuvintelor pentru a transmite sensurile. Acest fenomen devine evident de-a lungul perioadei „englezei de mijloc", când literatura era până la un punct redactată cu variațiunile dialectale orale aproape intacte, după ce vechea engleză și-a pierdut statutul de limbă literară a nobilimii. Se afirmă că dezvoltarea timpurie a limbii a fost influențată de substratul celt. Mai târziu, a fost influențată de limba nord-germanică înrudită nordica veche, vorbită de vikingii care s-au stabilit în principal pe coasta de nord și est, ajungând până la Londra, în regiunea cunoscută ca „Danelaw".
Cucerirea Angliei de către normanzi, în 1066, a influențat profund evoluția limbii. Timp de aproximativ 300 de ani după cucerire, normanzii vorbeau anglo-normanda, o limbă apropiată de Franceza Veche, ca limba oficială la Curte, în drept și administrație. Un număr foarte mare de cuvinte normande s-au strecurat în engleza veche, în special în domeniile legale și administrative, dar și în cuvinte din vocabularul de bază, precum „mutton" (carne de miel) sau „beef" (carne de vită). Mai târziu, multe cuvinte au fost împrumutate direct din latină sau greacă, lăsând un vocabular paralel care a ajuns până în zilele noastre. Influența normandă a dat naștere la ceea ce azi se cheamă Engleza de Mijloc.
De-a lungul secolului al XV-lea, engleza de mijloc a fost transformată de „marea rocadă a vocalelor", de răspândirea prestigiosului dialect sud-estic la Curte, în administrație și în viața academică, și de efectul uniformizator al imprimării. Engleza modernă timpurie datează din Limba engleză aparține sub-ramurii vestice a ramurii germanice aparținând familiei de limbi indo-europene.
Întrebarea privind care este limba cea mai înrudită cu engleza nu are un răspuns sigur. Aparte de limbi „creole", cu împrumuturi din engleză, precum Tok Pisin, Scots (vorbită în special în Scoția și părți din Irlanda de Nord) nu este o limbă galică, ci face parte din familia de limbi engleză : atât scots cât și engleza modernă provin din engleza veche, cunoscută și ca „anglo-saxonă". Ruda cea mai apropiată a englezei, după scots, este frizona, vorbită în nordul Olandei și nord-vestul Germaniei. Alte limbi vest-germanice mai puțin înrudite sunt : germana, saxona joasă, olandeza și afrikaans. Limbile nord-germanice din Scandinavia sunt mai puțin apropiate de engleză decât cele vest germanice.
Multe cuvinte franceze sunt inteligibile pentru un vorbitor de engleză (deși pronunția poate fi diferită), deoarece engleza a absorbit un număr mare de cuvinte din normandă și franceză, datorită cuceririi normande și apoi unor împrumuturi din franceză în secole mai târzii. Drept urmare, o parte importantă din vocabularul englez este derivată din franceză, cu diferențe minore de ortografie (terminații, folosirea ortografiei din franceza veche, etc.), precum și diferențe ocazionale de semantică - așa-numitele faux amis, sau prieteni falși.perioada elizabetană. Peste 380 de milioane de oameni vorbesc engleza ca limbă maternă. Engleza este astăzi, probabil, a treia limbă ca număr de vorbitori nativi, după chineza mandarină și spaniolă.[1][2] Cu toate acestea, combinând vorbitorii nativi cu cei non-nativi, este probabil cea mai vorbită limbă din lume, deși pe locul doi dacă luăm în considerație combinația limbilor chineze, depinzând dacă variantele de chineză sunt considerate dialecte sau limbi de sine stătătoare.[3][4] Estimările care includ engleza ca limbă străină variază de la 470 de milioane la peste un miliard, depinzând de standardele folosite pentru a stabili nivelul și gradul de alfabetizare atins în limba respectivă.[5][6] Conform unor surse, numărul celor care vorbesc engleza ca limbă străină este de 3 ori mai mare decât cel al vorbitorilor nativi.[7]
Țările cu cele mai mari populații de vorbitori nativi de engleză sunt, în ordine descendentă : Statele Unite (215 milioane)[8], Regatul Unit (58 milioane)[9], Canada (17.7 milioane)[10], Australia (15 milioane)[11], Republica Irlanda (3, 8 milioane)[9], Africa de Sud (3, 7 milioane)[12] și Noua Zeelandă (3-3,7 milioane).[13] Țări precum Jamaica și Nigeria au de asemenea milioane de vorbitori nativi ale unor dialecte care variază de la o creolă bazată pe engleză la o versiune aproape standard a englezei. Dintre acele țări unde engleza este vorbită ca limbă secundară, India are cei mai mulți vorbitori, iar profesorul de lingvistică David Crystal pretinde că, dacă se adună vorbitorii nativi și cei non-nativi, India are cel mai mare număr de oameni care vorbesc sau înțeleg engleza.[14] După India se află Republica Populară Chineză.[15]Engleza este limbă primară în Anguilla, Antigua și Barbuda, Australia (engleza australiană), Bahamas, Barbados, Bermuda, Belize, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Canada (engleza canadiană), Insulele Cayman, Dominica, Insulele Falkland, Gibraltar, Grenada, Guernsey (engleza din Guernsey), Guyana, Irlanda (hiberno-engleza), Insula Man (engleza manx), Jamaica (engleza jamaicană), Jersey, Montserrat, Nauru, Noua Zeelandă (engleza neozeelandeză), Insulele Pitcairn, Sfânta Elena, Saint Lucia, Saint Kitts and Nevis, Sfântul Vincent și Grenadine, Singapore, Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud, Trinidad și Tobago, Insulele Turks și Caicos, Regatul Unit, Insulele Virgine Americane, și Statele Unite (diverse variante ale englezei americane)si Romania cu mai mult de 500 000 de vorbitori.
În multe alte țări, în care engleza nu este limba cea mai vorbită, este totuși limbă oficială; acele țări includ : Botswana, Camerun, Fiji, Statele Federate ale Microneziei, Ghana, Gambia, India, Kiribati, Lesotho, Liberia, Kenya, Madagascar, Malta, Insulele Marshall, Namibia, Nigeria, Pakistan, Papua Noua Guinee, Filipine, Puerto Rico, Rwanda, Insulele Solomon, Samoa, Sierra Leone, Singapore, Sri Lanka, Swaziland, Tanzania, Uganda, Zambia, and Zimbabwe. Este de asemenea una dintre cele 11 limbi cu statut oficial în Africa de Sud ("engleza sudafricană"). Engleza este de asemenea o limbă importantă în mai multe foste colonii sau actuale teritorii dependente de Regatul Unit sau Statele Unite, precum Hong Kong sau Mauritius.
Engleza nu este limbă oficială nici în Statele Unite, nici în Regatul Unit.[17][18] Deși guvernul federal american nu are limbi oficiale, engleza are statut oficial în guvernele a 31 din cele 50 de state constituente.[19]Deoarece engleza este atât de răspândită, a fost numită deseori „limbă globală", sau „lingua franca" a epocii moderne.[20] Cu toate că engleza nu este limbă oficială în multe țări, este în prezent limba cea mai studiată ca limbă secundară din lume. Unii lingviști consideră că nu mai este semnul cultural exclusiv al „vorbitorilor nativi de engleză", ci mai degrabă o limbă care absoarbe aspecte ale unor culturi din întreaga lume, pe măsură ce influența ei se extinde. Este, prin tratat internațional, limba oficială pentru comunicațiile aeriene și maritime, precum și una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, ale Națiunilor Unite, și a majorității organizațiilor atletice internaționale, incluzând aici Comitetul Olimpic Internațional.
Engleza este limba cea mai studiată ca limbă străină în Uniunea Europeană (de către 89% dintre elevi), urmată fiind de franceză (32%), germană (18%) și spaniolă (8%).[21] În Uniunea Europeană, o mare parte din populație pretinde că poate conversa la un anumit nivel în engleză. Dintre țările non-anglofone, un procentaj important din populație a afirmat că poate conversa în engleză, în următoarele țări : Olanda (87%), Suedia (85%), Danemarca (83%), Luxemburg (66%), Finlanda (60%), Slovenia (56%), Austria (53%), Belgia (52%), și Germania (51%).[22] Norvegia și Islanda prezintă de asemenea o majoritate de vorbitori competenți ai englezei.
Cărți, reviste și ziare scrise în engleză se pot găsi în multe țări de pe Glob. Engleza este de asemenea cea mai folosită limbă în științe[20]. În 1997, Indexul de Citare a Științelor a informat că 95% din articolele sale erau scrise în engleză, cu toate că numai jumătate aparțineau unor autori din țări anglofone. Dialecte și varietăți regionale[modificare | modificare sursă]
Expansiunea Imperiului Britanic și - de la al Doilea Război Mondial - dominația Statelor Unite au avut drept rezultat răspândirea englezei pe Glob. Datorită acestei răspândiri globale, s-au dezvoltat diverse dialecte ale englezei, precum și limbi creole bazate pe engleză.
Varietățile majore ale englezei includ, în cele mai multe cazuri, mai multe subvarietăți, precum argoul Cockney în cadrul englezei britanice; engleza Newfoundland în cadrul englezei canadiene; și engleza vernaculară afro-americană, precum și engleza sud-americană, în cadrul englezei americane. Engleza este o limbă pluricentrică, lipsită de o autoritate lingvistică centrală, cum de exemplu pentru Franța este Académie française; și, cu toate că nici o varietate nu este considerată cea standard, există unele accente care au mai mult prestigiu, cum ar fi RP - Received Pronunciation - în engleza britanică.
Scots s-a dezvoltat - în mare parte independent - pornind de la aceleași origini, dar în urma Actelor de Uniune din 1707 a început un proces de atrițiune, în care generațiile succesive au început să adopte tot mai multe caracteristici din engleză, cauzând o dialectalizare. Dacă este o limbă separată sau un dialect al englezei („engleza scoțiană") se dezbate în prezent. Pronunția, gramatica și lexicul formelor tradiționale sunt distincte, uneori fundamental, de alte varietăți ale englezei.
Datorită uzului răspândit al englezei ca limbă secundară, vorbitorii de engleză au multe accente diferite, care de multe ori indică dialectul sau limba nativă a vorbitorului. Pentru caracteristicile specifice ale accentelor regionale, vezi Accentele regionale ale vorbitorilor de engleză, iar pentru caracteristicile distinctive ale dialectelor regionale, vezi Listă de dialecte ale limbii engleze.
Așa cum engleza a împrumutat cuvinte din multe limbi de-a lungul istoriei sale, împrumuturi din engleză există acum în multe dintre limbile lumii, indicând influența tehnologică și culturală a vorbitorilor ei. Mai multe limbi creole s-au format având engleza ca bază, precum jamaicana creolă, pidginul nigerian, sau Tok Pisin. Există cuvinte în engleză pentru a descrie diversele forme pe care le adoptă limbile non-engleze care conțin cuvinte englezești într-o proporție semnificativă. Franglais, de exemplu, este folosit pentru a descrie limba franceză vorbită cu multe cuvinte englezești; se găsește în Insulele Canalului. Altă variantă, vorbită în regiunile bilingve ale Québecului, este numită FrEnglish. Vocale[modificare | modificare sursă]
AFI Descriere cuvânt
monoftongi
i/iː Vocală închisă anterioară nerotunjită bead
ɪ Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită bid
ɛ Vocală semideschisă anterioară nerotunjită bed
æ Vocală cvasideschisă anterioară nerotunjită bad
ɒ Vocală deschisă posterioară rotunjită box
ɔ Vocală semideschisă posterioară rotunjită pawed
ɑ/ɑː Vocală deschisă posterioară nerotunjită bra
ʊ Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită good
u/uː Vocală închisă posterioară rotunjită booed
ʌ/ɐ Vocală deschisă posterioară nerotunjită, Vocală cvasideschisă centrală bud
ɝ/ɜː Vocală semideschisă centrală nerotunjită bird
ə Vocală mijlocie centrală Rosa's
ɨ Vocală închisă centrală nerotunjită roses
diftongi
e(ɪ)/eɪ Vocală semiînchisă anterioară nerotunjită
Vocală închisă anterioară nerotunjită bayed
o(ʊ)/əʊ Vocală semiînchisă posterioară rotunjită
Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită bode
aɪ Vocală deschisă anterioară nerotunjită
Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită cry
aʊ Vocală deschisă anterioară nerotunjită
Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită bough
ɔɪ Vocală semideschisă posterioară rotunjită
Vocală închisă anterioară nerotunjită boy
ʊɝ/ʊə Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită
Vocală mijlocie centrală boor
ɛɝ/ɛə Vocală semideschisă anterioară nerotunjită
Vocală mijlocie centrală fair
Acesta este Sistemul Englezesc de Consoane, folosind simboluri ale Alfabetului Fonetic Internațional. (AFI)
bilabială labio-
dentală dentală alveolară postalveolară palatală velară glotală
explosivă p b t d k ɡ
nazală m n ŋ
flap ɾ
fricativă f v θ ð s z ʃ ʒ ç x h
africată tʃ dʒ
sonantă ɹ j
aproximantă laterală l Dicționarul Oxford English Dictionary, 2nd edition, 1933 cuprinde 600.000 de definiții, în timp ce Webster's Third New International Dictionary, Unabridged cuprinde 475.000 de cuvinte. În decembrie 2010 un studiu în care au colaborat Google și Harvard a arătat că limba conține 1.022.000 de cuvinte și crește la un ritm de 8.500 de cuvinte pe an.[23] Cele mai folosite cuvinte sunt în majoritate de origine germanică. Un studiu computerizat de 80.000 de cuvinte luate din vechiul Shorter Oxford Dictionary (3rd ed.) publicat în Ordered Profusion de Thomas Finkenstaedt și Dieter Wolff (1973) arată originea cuvintelor ca fiind următoarea:
Langue d'oïl, incluzând franceza și normanda veche: 28.3%
Latina, incluzând latina modernă științifică și tehnică: 28.24%
limbile Germanice languages (incluzând cuvinte moștenite direct din engleza veche, dar neincluzând cuvinte gemanice provenind din elemente germanice ale francezei, latinei sau altei limbi latine: 25%
Greacă: 5.32%
fără etimologie precisă: 4.03%
Derivate din nume propii: 3.28%
toate celelalte limbi: mai puțin de 1%
Cuvintele de origine olandeză sunt în principal cele despre nave, cele provenind din limba nordică veche sunt în principal moștenite din anii 800-1000 d. Hr., când vikingii cuceriseră estul și nordul Angliei, în timp ce majoritatea celor de origine franceză sunt din perioada cuceririi normande (multe altele însă de asemenea au fost adoptate în secolele XVII-XIX, când franceza era limba occidentală a politicii internaționale și a comerțului). Note[modificare | modificare sursă]
^ Ethnologue, 1999
^ CIA World Factbook, Field Listing - Languages (World).
^ Languages of the World (Charts), Comrie (1998), Weber (1997), and the Summer Institute for Linguistics (SIL) 1999 Ethnologue Survey. Available at The World's Most Widely Spoken Languages
^ Mair, Victor H. (1991). „What Is a Chinese "Dialect/Topolect"? Reflections on Some Key Sino-English Linguistic Terms". Sino-Platonic Papers.
^ „English language". Columbia University Press. 2005. Accesat la 26 martie 2007.
^ 20, 000 ESL Teaching Jobs
^ Not the Queen's English, Newsweek International, March 7 edition, 2007.
^ a b „U.S. Census Bureau, Statistical Abstract of the United States: 2003, Section 1 Population" (în English) (pdf). U.S. Census Bureau. pp. 59 pages. Table 47 gives the figure of 214, 809, 000 for those five years old and over who speak exclusively English at home. Based on the American Community Survey, these results exclude those living communally (such as college dormitories, institutions, and group homes), and by definition exclude native English speakers who speak more than one language at home.
^ a b c d The Cambridge Encyclopedia of the English Language, Second Edition, Crystal, David; Cambridge, UK: Cambridge University Press, [1995] (2003-08-03).
^ a b Mother Tongue, 2001 Counts for Both Sexes, for Canada, Provinces and Territories - 20% Sample Data, Census 2001, Statistics Canada.
^ a b 2001 Census QuickStats: Australia Main Language Spoken at Home. The figure is the number of people who spoke English only at home.
^ a b Census in Brief, page 15 (Table 2.5), 2001 Census, Statistics South Africa.
^ a b Languages spoken, 2006 Census, Statistics New Zealand. No figure is given for the number of native speakers, but it would be somewhere between the number of people who spoke English only (3, 008,058) and the total number of English speakers (3, 673,623), if one ignores the 197, 187 people who did not provide a usable answer.
^ Subcontinent Raises Its Voice, Crystal, David; Guardian Weekly: Friday November 19, 2004.
^ Yong Zhao; Keith P. Campbell (1995). "English in China". World Englishes 14 (3): 377–390. Hong Kong contributes an additional 2.5 million speakers (1996 by-census]).
^ 2000 Census. Native speakers aged 5 or more
^ Languages Spoken in the U.S., National Virtual Translation Center, 2006.
^ U.S. English Foundation, Official Language Research -- United Kingdom.
^ Official English Map
^ a b |url=http://www.britishcouncil.org/de/learning-elt-future.pdf |title=The Future of English? |accessdate=2007-04-15 |date=1997 |author=David Graddol |publisher=The British Council
^ EUROPA - Redirection
^ http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_237.en.pdf
^ (http://www.telegraph.co.uk/......ury.html), Richard Alleyne, Science Correspondent, The Telegraph, 16 December 2010.
Obligativitatea studierii limbii ruse în gimnaziu ar putea dispărea. Cel puțin asta intenționează autoritățile să facă odată cu modificarea Codul Educației, propus ieri pentru dezbateri publice, relevă UNIMEDIA.
„Venim cu o propunere care asigură condiții de învățare a limbii române, a limbii materne pentru alolingvi și cel puțin două limbi de circulație internațională, dintre care una este engleza. Asta înseamnă că statul garantează condiții egale de învățare a limbi engleze în toate școlile, dar părinții, elevii vor alege care limbă o vor studia", a declarat ministrul Educației, Maia Sandu în cadrul emisiunii „Politica" de la TV7.
Referindu-se la statutul limbii ruse, oficialul a remarcat că această disciplină va fi opțională.
„Limba rusă este la alegere. Cineva o să aleagă rusa, cineva engleza. Noi punem limba engleză nu ca obligativitate pentru toți, dar ca garanție din partea statului. Statul trebuie să garanteze condiții de studiere a limbii engleze în toate școlile. Limba rusă poate fi aleasă ca și celelalte limbi străine", a subliniat Maia Sandu.
UNIMEDIA menționează că în prezent limba rusă este disciplină obligatorie care se studiază clasele V – IX. Deci, alege limba engleza. Sper ca te-am ajutat, m-am chinuit foarte mult sa caut pentru a-ti da un raspuns exact. FUnda? Te rog frumos?;)
Engleza- e limba internationala.
Rusa- e foarte grea...[pentru unii]
Eu zic eng.
Да, я смог. Потому что, это мой второй язык. Понятно?
Cautat? Mai bine spus copiat de pe Wikipedia, TV7 din Republica Moldova, si inca 2 site-uri.
Eu cred ca ar trebui sa studiezi engleza pentru ca e mai usoara si mai folositoare, dar depinde poate tie ti se pare mai interesanta rusa.
Bună!
Limba Engleză.
Limba Engleză.
Engleza pentru că e cea mai vorbită, populară, cunoscută, uşoară, drăguţă limbă. Rusa nu te ajută cu nimic, dar engleză la orice lucru. Engleză e folosită în toate domenilor, se vorbeşte în toate ţările ş.am.d.
Succes!
Ia să mergi tu în Letonia și să întrebi lumea pe stradă ceva în engleză, vezi dacă îți vor răspunde mulți.
Eu cred că ar fi mai bine să inveți engleza pentru. ca e mai folositoare si se vb in foarte multe tări, este mai ușor de învățat. Rusa nu prea e folositoare si se invață mai greu! Funda?
O limba straina o inveti ca sa-ti foloseasca in cat mai multe scopuri, altfel nu poti sa inveti si germana si rusa, si italiana, etc pe motiv ca sunt aia nationalisti si daca ajungi pe la ei n-o sa-ti raspunda daca le vorbesti in engleza.
Cind armata rusa iti va bate in poarta, sa te vad atunci cum ai sa zici ca "rusa cu nimic nu te ajuta"
Pe amindoua mai bine le-ai invata dar daca vrei rusa ceri ajutorul meu
Da stiu. DOar ca m-am chinuit sa caut de pe mai multe site-uri. Altfel, cum puteam sa ma informez? Si scuze pentru..by crystalmind • December 12, 2013 • 0 Comments asta
Eu As alege Engleza pentru ca in multe tari se vb Engleza si e mai usoara.Nu Rusa pentru ca e grea si nu prea folositoare.
Engleza este mai buna deoarece se vorbeste in foarte multe tari si poti castiga multi bani in viata cu ea!
Omule inainte de a invata engleza invata romana ca esti varza
Hei Tiganule*baiatu Anonim* Esti bun la romana, Foarte bine desteptule ))
Nu te baga nasu, unde nu se ferbe oala? Okey Anonimule
Salut! Eu te sfatuiesc sa alegi Limba Engleza! Este cea mai studiata limba de pe planeta, toata lumea stie sa vorbeasca engleza, iar crede-ma, daca pleci intr-o tara straina, gasesti mai multi vorbitori de engleza decat de rusa! Sper ca ti-am fost de folos!
Limba engleza ..are circulatie foarte mare.dar si rusa e frumoasa dar mult mai dificila...
Engleza pentru ca toți oamenii vor știi engleză unde te vei duce. Si e cea mai vorbita si mai cunoscuta
Engleza e folosita mult in lume.
Dar sincer eu vorbesc rusa mai bine decat engleza.A durat ceva pana am invatat-o dar am vrut si am fost bucuroasa sa o invat si uite o stiu