Este ora de muzica... cu totii am trecut prin astfel de momente.
Hai sa iti zic o poveste de cand eram in liceu, poate te ajuta ^_^
Ne-a pus sa cantam odata, si chiar daca mai radeam la ce cantau ceilalti (cim este si normal), nu faceam exces. Adica cu bun simt. Cand am cantat eu, a inceput colegul meu de banca sa rada ca un "prost" si eu nu ma mai puteam concentra, desi eram praf la cantat cu vocea. Si i-am spus profesoarei ca nu pot din cauza lui. Si ea a a zis ca nu o intereseaza. Ei bine, mi-a dat un 4. Nu prea am inteles de ce, desi eu faceam si lectii de pian si ea stia asta. Toti s-au mirat cand au vazut acel 4 acolo.
Unde vreau sa ajung cu asta... acum, peste atatia ani, pot sa iti zic ca nu mai conteaza nici 0.1% pentru mine acea faza sau pentru oricine altcineva. Nimeni nu isi mai aduce aminte. Doar ma gandesc si rad la ea
Nu mai conteaza nici ca radeau ceilalti colegi de alti colegi, nimic nu mai conteaza, toti au uitat. In 2 saptamani, daca chiar ar rade cineva... toti uita, crede-ma. Nu iti face atatea griji.
Spune-le alor tai ca trebuie sa canti si aia e. Poate vor sa plece de camera cat timp ai ora.
Numai bine! ^_^ si succes la ore.
Eu zic sa nu iti mai fie rusine. Pana la urma asta va pune sa faceti, nu e ca si cum te-ai putea impotrivi. Cat despre scuzele ca,, nu imi merge microfonul/camera,, sunt deja penibile, nimeni nu le mai crede.
Nu sunt penibile deloc. Pana si noi oamenii ne mai "defectam" uneori. Ce pretentii sa ai de la niste aparate?