Asta mi-a place mie mult: Cântec femeiesc
Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei lângă femei
Parem nimic si nu-nsemnăm nimica
Doar niste "ele" ce slujesc pe "ei".
Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei încurcand ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbându-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atatia pasi ce au facut prin casa
si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.
Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbatrânesc si nu mai pot.
Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat si uneori copii.
Suntem veriga firului de ata
În fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile în viata
Dar e si imposibil fara noi...
Ar fi pustie lumea fara tine,
Iar lipsa ta ar fi un vesnic chin
Eu nu-mi doresc decat sa fii cu mine,
mereu in brate sa te tin.
De aceea nu ma-ncumet sa-ti dau pace,
legati p viata vreau sa fim mereu,
caci fara tine spune-mi, ce s-ar face...
in ceas de noapte singur, trupul meu?
Eu pe un drum, u pe un drum
Asa straini suntem acum
Un vis frumos s-a risipit
Ma-ntreb de ce ne-am despartit
Ma uit la stele Toate s-au ascuns
Supararea m-a ajuns
De jale si de prea mult amar
Stelele nu mai apar
Cu mine stelele plangeau
Si tot de tine-mi povesteau
Si ceru plange pentru noi
Ca nu ne vede pe-amandoi
Ne-am despartit si-mi pare rau
Si plange-acum sufletu meu
Stau si ma-ntreb cum de-am putut?
Sa pierd iubirea ce-am avut!
u esti alintul meu d nb,
sarutul delikt al fulgilor d nea,
mangaierea tandra a vantului d vara
esti tot ce am si voi pastra iubirea ta
adanc ascunsa in inima mea
Ma inalt sa zbor din nou
Dar uit ca aripile le-am pierdut
Cad si dau cu capu' de trecut
doare iar, cum a durut demult
Da' trece, j-o iau de la inceput