Diriginta mea iubita
Peste ani si ani
Cand valurile vietii
Va vor cuprinde in timp
Din anii tineretii
Ve-ti trece peste toate
Cum a-ti trecut cu noi
Plin de incercari e drumul
De jertfa si nevoi
A-ti fost o diriginta
Cum nu mai sunt in toate
Va vom iubi de-a pururi
Iubita pana la moarte
Ci dincolo de toate
Sa stiti ca a -ti ramas
Persoana aceea care
Ne salva din impas
Ramaneti in dorinta
Aceea de a iubi
Sa nu uitati vreodata
Ca noi v-am fost copii
Discrurs:
Doamna diriginte de cand eram in clasa a 5 neati indrumat si ajutat la fiecare pas.La orice obraznicie de-a noastr nici o data nu ati putut sa nu ne iertati.Acum ca vom pleca din aceasta scoala va vom tine minte pana la batranete.Ne vom aduce aminte de tot ce ati facut pentru noi si cum neati indreptat pasii spre drumul cel bun al invataturii.VA MULTUMIM MULT DE TOT SI SPER CA NICI DUMNEAVOASTRA NU NE VETI UITA! VA MULTUMIM!
Insipira-te din versurile lui Nicolae Labiş din Balada obisnuita
Adolescenta, sora cu marile elanuri,
Adolescenta, sora cu marile greseli,
S-a scurs, lasand in ur ma bagaje desfacute
Si remuscari ce nu poti sa le-nseli.
Din ganduri razletite, din indoieli sumare,
Se tese cugetarea cu luciu strict egal.
Tu vezi ca-ntr-o oglinda, mai slab decat crezusesi
Nevrednic de-ncantatu-ti ideal.
Cand te-naltai spre slava era usor urcusul,
Pe aripi iluzorii crestea in larg ocol.
Acum, privindu-ti fata, te inspaimanti deodata
De saltul greu care-l incerci in gol.
Exista viata larga necadentata inca,
Ce-n viitor deschide fantastice feresti.
Complexa-i framantare, esenta ei — si lupta
N-o poti crea. Poti insa s-o traiesti.
Din resturi consumate incercari sterile
Alt vis sa-ti reinvie, asculta azi alt glas.
Intarziat sosi-vei in locurile unde
Esti asteptat in acest ultim ceas.
Nici pentru tineri viata nu-i nesfarsit de lunga —
Ea nu asteapta-n poarta intimului banchet.
De timpuriu gandeste sa faci ceva durabil,
Daca nu vrei sa putrezesti incet.
Ai vrut sa spui in versuri ce-nseamna duiosia,
Ce-nseamna zborul lacom spre lupta si spre tel.
N-ai reusit. Si totusi mai este inca vreme —
Poti spune-acestea toate si-n alt fel.
Cu buzele strivite-ntre ele de-ncordare,
Vei parasi altarul trecutei amagiri,
In fata satul umed isi suie-n ceata fumul,
Printre copacii toamnelor, subtiri.
In incaperea alba e-un univers marunt,
Plapande trupuri stranse in straie de aba,
Ochi in candori sfioase si cranii tunse scurt...
Acestea toate in puterea ta.
Priviri si-abecedare catalizezi sever
Ca sa se nasca sarea invataturii, noua.
Afara ploua-n sila din cerul urias,
Racoare-mbelsugata,-afara ploua.
Sub crestetele tunse se plamadesc imagini
Ce-au sa se implineasca in anii care vin.
Mai stii — poeti de seama ii vei cunoaste maine,
Ti-s dragi. Nu esti invidios, putin?