Cei mai periculosi compusi chimici ai tutunului
Gudronul - acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara. Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.
Monoxidul de carbon - in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.
Cianida de hidrogen (cianida - sare toxica a acidului hidrocianic) - plamanii contin perisori firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de "curatatori" ai plamanilor; astfel, substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.
Radicalii liberi - aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare - accident vascular cerebral si atac de cord.
Metalele - tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.
Compusi radioactivi - tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.
Cum este afectat sistemul respirator?
iritatii ale traheei si ale laringelui;
reducerea unei bune functionarii a plamanilor din cauza ingustarii cailor respiratorii provocata de cantitatea excesiva de mucus;
impiedicarea curatarii plamanilor;
cresterea riscului de infectii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse si respiratie greoaie - aparitia "haraitului" in timpul procesului de inspirare-expirare;
afectiuni permanente ale sacilor alveolari ai plamanilor.
Cum este afectat sistemul circulator?
cresterea presiunii arteriale;
comprimarea vaselor sanguine;
reducerea cantitatii de oxigen transportata de sange;
predispunere pentru formarea cheagurilor de sange;
depunerea grasimilor pe peretii arterelor;
cresterea riscului de accident vascular cerebral si atac de inima din cauza blocajului sanguin.
Cum este afectat sistemul imunitar?
sistemul imunitar este grav afectat; fumatorul este predispus infectiilor respiratorii, in primul rand, precum si a altor boli;
dureaza mai mult pana cand organismul se reface in urma bolilor.
Cum este afectat sistemul osos si muscular?
scaderea tonusul muscular;
reducerea densitatii osoase.
Alte efecte asupra organismului
iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.);
cresterea riscului de ulcer gastric sau duodenal;
reducerea abilitatilor de miros si gust;
incretirea prematura a pielii;
accentuarea riscului de orbire;
afectiuni ale gingiilor.
Organismul barbatului
scaderea cantitatii de sperma;
reducerea mobilitatii spermatozoizilor;
afectarea hormonilor masculini.
Organismul femeii
reducerea fertilitatii;
inregistrarea unui ciclu mestrual neregulat sau absenta menstruatiei;
instaurarea menopauzei la o varsta tanara;
cresterea riscului de cancer de col uterin;
marirea riscului de accident vascular cerebral daca femeia are peste 35 de ani si foloseste pilule anticonceptionale
Si totusi, tutunul nu ocupa nicio pozitie in top 5 cele mai cancerigene substante. S-a dovedit ca bautura `ceea neagra pe care o bea (aproape) toata lumea e mai cancerigena ca si tutunul.
Cei mai periculosi compusi chimici ai tutunului
Gudronul - acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara. Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.
Monoxidul de carbon - in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.
Cianida de hidrogen (cianida - sare toxica a acidului hidrocianic) - plamanii contin perisori firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de "curatatori" ai plamanilor; astfel, substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.
Radicalii liberi - aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare - accident vascular cerebral si atac de cord.
Metalele - tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.
Compusi radioactivi - tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.
În fumatul tabacului, nicotina "călătoreşte" în mici particule de gudron. Când fumul împreună cu nicotina / mixtură de gudron ajung în plămâni, nicotina este absorbită rapid, ajungând la creier în aproximativ 8 secunde după ce fumul a fost inhalat. Ţigările americane conţin aproximativ 9mg nicotină însă pentru că mult din cantitatea de nicotină este arsă, un fumător păstrează circa 1mg nicotină în fiecare ţigară. Nicotina ajunge la sistemul nervos central în circa 3-5 minute când tabacul este mestecat.
Fumatul poate fi stimulant şi relevant – depinde de starea de spirit a persoanei şi de doza de nicotină. Nicotina acţionează asupra sistemului nervos central şi periferic. Printre efectele rapide ale nicotineu se numără:
- creşterea presiunii arteriale şi a ritmului cardiac;
- creşterea ritmului respirator;
- înfundarea arterelor;
- stimularea SNC.
Expunerea pe termen lung la efectele tabacului şi nicotinei creşte riscul producerii cancerului şi a dependenţei. Modul în care nicotina produce dependenţă nu este clar încă. În creier, căile utilizate de neurotransmiţătorul dopamină sunt afectate de nicotină şi acest lucru poate reprezenta unul din proprietăţile ce crează dependenţă.
Fumatul contine nicotina care produce sevraj și câteva mii de alte substante cancerigene care distrug organismul lent, inclusiv creierul și sistemul nervos in general.
Substantele cancerigene cadmiu, sulf, arsenic, monoxid de carbon, etc, intră în sânge și celulele nu mai sunt oxigenate si alimentate cu substantele necesare, producându-se anemierea si distrugerea celulelor.
Nu ţigara nu opreşte creşterea ea acţioneaya negativ asupra nervilor de la creier cu timpul nervii aceştea mor si incepi a uita
mai actioneaza şi la vene ele încep să se supţieze şi circulaţia sîngelui devine mai slaba si multe altele
LoLiTa1808 întreabă:
Contrast întreabă:
Adi1987 întreabă: